x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Povestea prunului

0
23 Noi 2005 - 00:00
ROMANIA CULINARA - TUICA DE VALENI
Matrice spirituala. Venind dinspre Brasov si lasand in urma lacasurile Domnului cu nume de fata, Suzana si Zamfira, am ajuns, la un capat de toamna, in estuarul muntilor ce se dau brusc deoparte, facand loc albiei Teleajenului si descoperind panorama invesmantata in ocru a Valenilor. Tot un deal si-o vale, locul ar putea trece lesne drept spatiu matriceal romanesc. Nu in zadar de aici a plecat Mihai Viteazu cu gand de unire spre Ardeal si Moldova si tot de aici Nicolae Iorga menea unirea in spirit. Dincolo de aspectele istorice si culturale, care dau pondere localitatii prahovene, notorietatea Valenilor de Munte vine insa si din cultura prunului. Ne-am intalnit cu prof. dr. Constantin Parvu la Muzeul prunului din Valenii de Munte, asezamant unic in tara si poate in Europa, pentru a intelege de ce aici tuica e considerata mama bauturilor tari romanesti.

TUICA DE VALENI. Profesorul Parvu, autor printre altele al unei enciclopedii a plantelor, e nascut in zona, la Bertea, si a fost de acord sa ne spuna povestea prunului: "Prin sec. al XVII-lea, prunele se culegeau ca si acum, adica dupa 15 septembrie, iar tuica cea mai buna se facea prin decembrie, ca sa aiba timp suficient pentru fermentare. Sunt niste vase mari din lemn de brad care la noi se numesc tocitori si in care pot sa incapa 2.000 de litri. Se pun prunele in tocitoare si se lasa sa fermenteze natural pana in decembrie. Pe vremuri, cazanele erau simple; acum s-au specializat: exista unul sus si altul jos. Se asaza borhotul in cel de sus si, cand ajunge la temperatura de distilare, se da drumul in cazanul de jos. Aici are loc distilarea, iar in cazanul de sus e pusa deja o alta cantitate de prune la incalzit. Am si eu un pic de pamant in Bertea si fac tuica, dar intr-o zi am descoperit ca exista si alt sistem de fabricare decat cel pe care il stiam de la tatal meu. De exemplu, unii, dupa ce se termina distilarea, iau de la fiecare cazan un lichid slab alcoolizat pe care-l numesc poslete. Strang 12 galeti din acest lichid, il toarna in cazan si mai adauga doua galeti de borhot care trebuie fermentat si distilat. Dupa distilare iese o tuica de 40 de grade cu miros de sambure". Ce se intampla mai departe cu tuica de ajunge galbena? "Tuica este pusa intr-un butoi de salcam, de dud sau de stejar; ideal e in salcam. Este lasata un an la invechit. In acest timp, ea capata o culoare galbena si o aroma deosebita; dispare iuteala aceeea pe care o are cand iese de la cazan. Inainte, toate comunele din jur veneau cu prune la Vinalcool, la Valeni, pentru ca nu era voie sa se distileze in gospodarie. Cand a cazut comunismul a cazut si sistemul acesta centralizat de fabricare a tuicii. Acum, oamenii produc in functie de cati pruni au in livada. La noi, prunul e principalul pom fructifer, dupa care vine marul."

CURATA SI VENERATA. La Valeni, lumea venereaza prunul. Profesorul Constantin Parvu ne spune ca in satul lui, cand taranii bat prunele, le strang, le pun in saci si vin acasa ca sa le toarne in tocitoare. Atunci trag un chiot, ca sa iasa, spun ei, tuica mai tare: "Noi am fost cinci copii. Tata avea 6 ha cu pruni si facea tuica de cand il stiu. Pentru ca avea cazan, pe timpul comunistilor a fost considerat chiabur. Acum, fratele meu, Aurel Parvu, din Bertea, produce cea mai buna tuica din zona. In primul rand are pruni tineri care dau rod mare; in plus, nu ia bani, ci percepe cate un litru de tuica la cazan. Si sa va mai spun ceva: noi nu stropim niciodata prunii; pentru ca pesticidele sunt antrenate de ploaie in pamant si, prin radacina, ajung in fructe. Prefer sa fac tuica o data la patru ani, dar sa stiu ca e curata."

Cum e de sarbatori in Valenii de Munte? "La noi, orice masa incepe cu tuica. Sunt oameni la tara care nu pun gura pe mancare pana nu iau un ciocan (pahar special) de 100 ml de tuica. A baut unul, a mancat si isi vede de treaba." Nu ajunge dependent de alcool? "Da de unde! O cantitate mica stimuleaza digestia."

"Patru lucruri inveselesc ochii: un camp impodobit cu flori, o apa limpede si curgatoare, un vin bun si natural si sosirea celor dragi" - Nicolae Iorga

"Tatal meu era un om care, atunci cand trecea cineva pe strada, il chema in curte sa-i dea un pahar cu tuica. Avea un toi lung, asa: Ă«Ia o tuica!Ă» zicea. Sau la Sarbatorile de iarna veneau flacaii cu buhaiul si tata ii cinstea cu tuica fiarta. Cum as putea uita timpurile acelea?" - Prof. dr Constantin Parvu

ISTORIE
Originar din China, prunul a fost cultivat inca din Antichitate in zona Mediteranei, de catre greci si romani asa cum aflam de la: Herodot, Pliniu cel Batran, Hippocrat. La Valenii de Munte cercetarile stiintifice au aratat ca prunul de azi are la baza o specie pomicola cultivata in zona prin secolul al XVII-lea.

VALENII DE MUNTE
  • Populatie: 13.296 locuitori
  • Judetul: Prahova
  • Obiective turistice: Valenii de Munte isi datoreaza in buna parte notorietatea Teleajenului, rau care a sapat trecatori intre Muntenia si Ardeal inainte ca drumul sa serpuiasca prin pasul Predeal. In octombrie 1599, Mihai Viteazu trecea Carpatii pe Valea Teleajenului pentru a implini idealul de unire al romanilor. Valea Teleajenului si Valenii de Munte se impun apoi in istorie si cultura prin luptele din primul razboi mondial si prin stabilirea in zona a savantului Nicolae Iorga.
  • CAIET DE RETETE

    PUI CU PRUNE USCATE

    Ingrediente: un kg de pui, 600 g de prune, 50 g de faina, 50 g de zahar, o lamaie, sare, scortisoara, 50 g de unt.

    Preparare: Prunele se pun in apa calda, peste noapte, apoi se spala si se pun la fiert cu scortisoara si cateva felii de lamaie. Se portioneaza puiul, se sareaza si se prajeste in unt. In tigaia cu untul ramas se adauga faina amestecata cu zaharul, se tine pana se topeste zaharul, apoi se stinge cu zeama de la prune. Se lasa sa dea in clocot. Se rastoarna apoi sosul peste bucatile de pui prajite, se adauga prunele fierte si se fierb impreuna 15 minute.

    FRIPTURA DE RATA CU PRUNE

    Ingrediente: o rata tanara, o lingurita de maghiran macinat, 200 ml supa de oase, 250 g de prune uscate fara samburi, un praf de scortisoara, 100 ml de vin rosu, 4 portii de orez fiert, o lingura cu faina.

    Preparare: Rata se curata bine si inauntru si afara, se presara cu sare si pe dinauntru si pe dinafara, iar inauntru se pudreaza si cu maghiran. Se pune in tava si se introduce in cuptorul cald. Prima data se lasa focul mare, iar cand rata incepe sa se rumeneasca, se acopera cu un capac si se lasa focul mic, sa se inabuse incet. Din cand in cand se stropeste cu sucul format si cu supa de oase. Cand rata este rumenita, se indeparteaza capacul, se cresteaza pielea si se lasa sa se topeasca grasimea de sub piele. Cand este gata, se scoate rata pe un platou, sosul ramas se degreseaza, se adauga prunele, un praf de scortisoara si se inabusa adaugand vinul rosu. Prunele inmuiate se aranjeaza in jurul carnii. Sosul ramas se ingroasa adaugand o lingura cu faina, apoi se toarna peste carne. Se serveste cu garnitura de orez.
    Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   munte,   tuica,   prune,   prunele,   valenii munte

    Serviciul de email marketing furnizat de