x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Prin tinutul magnoliilor

0
11 Apr 2007 - 00:00
ROMANIA CULINARA
Povestea isi are inceputul in urma cu doi ani, cand la un simpozion pe Valea Cernei, la Herculane, si-au dat intalnire mai multi directori, profesori si institutori, veniti din toate colturile tarii. Atunci s-a infiripat ideea unui parteneriat, pus la cale de Petre Lolescu, invatator la Scoala "Ecaterina Teodoroiu" din Targu-Jiu, de Daniela Mihaila, institutoare la Scoala nr. 146 "I.G.Duca", si de Elena Dragomirescu, directoarea Gradinitei nr. 270 din Bucuresti.

Hai la hora!

Elevii Scolii "Ecaterina Teodoroiu" ne-au facut partasii catorva traditii si obiceiuri populare din zona Gorjului
Primavara aceasta, Targul-Jiu a fost gazda primitoare a cadrelor didactice din Bucuresti, care au poposit in "orasul magnoliilor". Intalnirea ce a avut ca tema "Gorjul istoric - Bucuresti capitala europeana" a debutat printr-o sesiune de comunicari si referate prezentate de cadrele didactice. A urmat un spectacol folcloric, in care elevii scolii din Targu-Jiu - pregatiti de profesoarele Livia Zamfir, Mihaela Petcuta si Liliana Fagasi - au reusit sa ne faca sa simtim parfumul traditiilor si obiceiurilor gorjenesti prin dansuri si cantece populare, scenete, dar si prin oalele de lut pe care le-am primit in dar si prin mancarurile traditionale cu care am fost intampinati.

De la elevi am aflat ca "Ghermanul" este o sarbatoare specifica judetului. Ea se tine la 12 mai prin nelucrare, pentru ca acum 300 de ani, la Runcu, a batut piatra asa de tare, incat a distrus totul, iar satenii au luat ziua respectiva drept sarbatoare, zi de petrecere. De Sanziene, fetele si baietii din satele Novaci si Pades isi pun coronitele la palarie sau pe cap si pleaca la hora.

Principele taran

Casa lui Constantin Brancusi vorbeste despre un timp in care lutul il insotea pe om prin toate momentele existentei sale
Si pentru ca noi, bucurestenii, am venit pentru prima oara in tinutul de la poalele lantului carpatic, am continuat intalnirea printr-o excursie organizata de ospitalierele noastre gazde. Astfel am ajuns la Hobita, la casa unde a copilarit Constantin Brancusi. O poarta mare de lemn masiv ascundea indaratul ei o casuta marunta, cu prispa inalta. In camera de zi erau un pat mic, un dulap cu motivul soarelui si o masa rotunda din lemn, asemeni celei la care sculptorul isi invita la Paris oaspetii la o mamaliguta cu smantana, pe un scaunas cioplit din trunchi de copac. Doina Pana, ghida acestui mic muzeu din 1980, ne-a povestit cum isi intampina Brancusi doamnele care veneau in vizita: le lega la ochi si le dadea sa guste branza grasa de Hobita amestecata cu ceapa verde si le punea sa ghiceasca preparatul delicios. Insa acestea nu reuseau sa isi dea seama cu ce le servea "Principele taran", care isi invita apoi oaspetii la o adevarata masa a conversatiei.

Pastravaria de la Tismana a fost un obiectiv "delicios" al periplului prin tinutul in care ospitalitatea e la ea acasa

In camera alaturata era bucataria sau casa de foc. Vatra, testul de paine, opaitul, balantele, tragula (stramosul furtunului), plosca pentru vin sunt doar cateva obiecte care au ramas de pe timpul copilariei artistului. Langa casa se afla patulul pentru porumb, pivnita cu cazanul pentru tuica si butoiul mare pentru vin. Am privit apoi vasele de lut care erau expuse in bucatarie. Ghida ne-a amintit ce spunea Brancusi despre sunetul pe care il produce apa sau vinul atunci cand este turnat pentru prima data intr-un vas de lut: "Este glasul pamantului, glasul iubirii".

Drumetia a continuat la Manastirea Tismana, unde am aflat cateva retete manastiresti, iar ansamblul sculptural al lui Brancusi - cu Poarta Sarutului, metafora in piatra a dragostei, Masa Tacerii, Aleea Scaunelor si Coloana Infinitului, ce exprima nazuinta spre perfectiune - a fost punctul culminant al calatoriei.

Manastirea Tismana

Este cel mai vechi asezamant monahal din tara. Ea a fost construita in secolul al XIV-lea de Cuviosul Nicodim cel Sfintit (1310-1406), care a incercat sa pastreze modelul manastirilor de pe Muntele Athos. Numele vine de la lemnul de tisa, care se gasea in padurile din acea vreme. A fost sfintita la 15 august 1378 si are hramul "Adormirea Maicii Domnului". Patriarhul Macarie de Antiohia in insemnarile sale sublinia ca "Sfantul Nicodim sadi pe dealurile din jur vii si paduri de castani care se vad pana astazi". De peste 600 de ani, locasul are un rol important in mentinerea si pastrarea credintei ortodoxe.

CIORBA DE VITA

Mirela Mogos este bucatareasa taberei de la Tismana. De la ea am aflat care sunt mancarurile traditionale gorjenesti, pe care le prepara acasa, dar si pentru copiii care vin in tabara. Pentru ciorba de vita este nevoie de 300 g muschi de vita, trei cepe, doi morcovi, cinci cartofi, un pastarnac, o telina mai mica, trei rosii, o mana de fidea, un ou si verdeata. Carnea se taie in bucatele ce se pun la fiert. Se ia spuma. Cand carnea este aproape fiarta, se adauga ceapa, morcovii, pastarnacul si telina curatate si taiate in cubulete. Se lasa la fiert 15 minute, dupa care se adauga cartofii taiati in cuburi. Cand acestia au fiert, se pun rosiile descojite si taiate marunt, apoi se pune fideaua. La final se drege cu ou si se taie marunt verdeata.

COZONAC NEFRAMANTAT

Trebuie sa pregatesti 9 oua, un kg faina, 50 g drojdie, 300 g zahar, 500 ml lapte, trei plicuri de zahar vanilinat, 200 g unt, un praf de sare si coaja de la o lamaie, 400 g nuca macinata. Faina se amesteca bine cu drojdia. Se pun sase albusuri deoparte, iar restul de noua galbenusuri si trei albusuri se bat cu sare. Zaharul se dizolva in lapte, peste care se pun galbenusurile batute cu cele trei albusuri, coaja de la lamaie, zaharul vanilinat si totul se amesteca bine cu faina. Se omogenizeaza cu mana insa fara a se framanta, apoi se pune si untul taiat. Se lasa la cald ca sa creasca. Albusurile puse deoparte se bat spuma cu un praf de sare, cu nuca macinata si cu 500 g zahar. Se imparte coca crescuta in doua, se intinde, se asaza pe ea nuca si se ruleaza. Se ung doua forme cu unt, se asaza cozonacii in ele si se lasa sa creasca. Se pun in cuptorul incalzit, la foc potrivit, si se lasa 30 de minute.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul

Serviciul de email marketing furnizat de