Satelitul antibirocratic

De la fereastra directorului pentru dezvoltare si integrare europeana nu se mai vede vechea bisericuta, ascunsa in dosul unui bloc fara cine stie ce personalitate, adapostind functionari si dosarele acestora in care zac, prafuite, unele peste altele, bilanturi contabile si evidente ale finantelor publice. "Simt o durere fizica, de fiecare data cand vin la serviciu, si imi strica dimineata. Ma agreseaza zilnic cladirea finantelor, atat de urata, camufland o biserica din secolul al XVII-lea."

CHEIA SUCCESULUI. Carmen Alexandrescu a reusit un proiect la care ar trebui sa se "aboneze" intreaga Romanie

De sus, de acolo, de la etajul cinci, privirea coboara spre orasul forfotind in jurul unor intersectii. In coltul uneia dintre ele, un loc viran, astazi prafuit, sub soarele caldut de miez de aprilie, alteori, probabil, mocirlos. Cativa dintre fostii edili ai orasului il gandisera ca pe un posibil corso local, altora le-ar fi suras ideea unui centru cultural. In cele din urma, acolo se va inalta un supermarket. Cu titlu provizoriu, acolo functioneaza un restaurant cu terasa pentru un dolce far niente de soparla iubind soarele al siestei tinerei protipendade locale. Curat urbanism.

MONUMENTUL GUNOIULUI. Daca, insa, de la fereastra biroului situat in blocul turn, in care activeaza Consiliul Judetean si Prefectura, ridici privirea spre dealurile din zare, pe unde ar trebui sa treaca trenurile circuland pe celebra niciodata construita linie ferata Valcea-Valcele, poti admira multe cu sau fara bun-gust construitele vile din cartierul Goranu, zona rezidentiala a municipiului- resedinta a unuia dintre cele mai pitoresti judete ale Romaniei. Dar nu pentru multa vreme, caci, intr-o buna zi, acolo sus, nu departe de Piramidele din Valea Staicioiului, monument al naturii inregistrat ca atare in catastifurile celor care se ingrijesc de protectia frumusetilor Romaniei, se va inalta, impetuos, turnul de evacuare al rampei ecologice ce va deservi partea de nord a judetului Valcea. Printre vilele noii burghezii locale vor circula, cu gratia de rigoare, masinile serviciului municipal de salubritate, parfumand adecvat strazile, spre exasperarea unei comunitati niciodata consultate daca simte cu adevarat nevoia de a renunta, de dragul gunoaielor colectate dintre blocurile muncitoresti, la mirosul ciresilor infloriti.

URAT. Pe fereastra Consiliului Judetean se vede carciuma ce trece drept "constructie provizorie". In spatele ei se va inalta un mall

SUFLETUL PROIECTULUI. Carmen Alexandrescu nu este primul valcean prin adoptie cunoscut in aceasta expeditie jurnalistica, dar pare cel mai patruns de spiritul locului. Directoarea Directiei pentru Dezvoltare si Integrare Europeana a Consiliului Judetean Valcea a vazut multe. Dar, mai ales, are talentul de a vedea viitorul. Nu e doar talent. Poate ca harul ar fi inutil daca nu ar fi dublat de o tenacitate dusa pana dincolo de limitele incapatanarii. A batut la porti inchise, a batut pana cand in spatele lor au fost inventate urechi de ascultat planurile femeii care si-ar dori ca ziua sa aiba cateva ore in plus, pentru ca fiul ei sa nu o mai apostrofeze ca a ales gloria, in vreme ce colegii ii arata terenul viran de vizavi amintindu-i ca un viitor centru comercial a ocupat locurile candva rezervate busturilor slavind gloria fruntasilor urbei.

Carmen Alexandrescu are puterea. Pentru ca detine informatia. O informatie care nu a cautat-o pe directoarea de la etajul cinci. Femeia, trecuta usor de varsta la care sangele circula cu viteza ritmului cu care avanseaza tehnologia, a invatat sa si-o aseze la picioare. A scapat ca prin minune, intr-un trecut de "trista amintire", din explozia care a indoliat platforma chimica astazi mandrie a orasului. Carmen Alexandrescu a deprins arta de a lupta cu provocarile. Iar provocarea fundamentala a momentului tine de supravietuirea in competitia cu tavalugul european.

LUPTA CU JUNGLA. Principalul potential al judetului, fara doar si poate, ramane turismul. Interlocutorul nostru enumera: muntii din nordul judetului, manastirile, izvoarele balneare, statiunile climaterice si, nu in ultimul rand, traditiile populare, despre care un studiu elaborat de Institutul European apreciaza ca ar fi pe locul al doilea intr-un top european al ecoatractiilor mediului rural romanesc. Ceea ce lipseste insa este infrastructura aferenta. Carmen Alexandrescu a inteles ca fondurile europene nu sunt suficiente, fie si numai pentru ca birocratia este o jungla in care posibilul antreprenor refuza sa patrunda. A fost nevoie de o solutie. Primul pas, poate cel mai important, a fost facut: Consiliul Judetean Valcea a imbinat fericit inteligenta americana si fondurile europene pentru a simplifica la maximum elaborarea planurilor cadastrale. Un soft dezvoltat dincolo de Ocean, conectat la un satelit lansat pe orbita de Statele Unite si intretinut de vechii prieteni cu semiluna pe steag ai celui care si-a lasat umbra in invecinata Cozie faciliteaza accesul simplificat la tot ce inseamna hartogaraie legata de administrarea teritoriului. Poti, astfel, afla, cu lux de amanunte, unde exista terenuri disponibile pentru investitii imobiliare, care sunt barierele in calea demararii unui astfel de proiect, in ce masura o constructie utilitara este cu adevarat utila unei anumite zone, in ce directie merita investit prioritar in infrastructura. Exista, astfel, sansa de a elimina arbitrariul, se reduce riscul construirii unei scoli numai de dragul de a oferi perspectiva unui post disponibil de director pentru sotia cutarui consilier municipal. "Nici nu va imaginati ce motive pot genera o investitie!", comenteaza directoarea. Evident ca un asemenea demers a starnit protestele celor care se simteau amenintati. "Am fost tratata ca un infractor. Unii nu intelegeau, crezandu-i pe cei care ma acuzau public de interese oculte."

PARTENERIAT. Tenacitatea directoarei s-a impletit cu rabdarea. A continuat sa creada in "copilul meu" si a luptat pentru viata proiectului. Lumea a inceput, in timp, sa perceapa sensul investitiei si rentabilitatea acesteia. Acum are parteneriate cu principalii furnizori de servicii publice, dar si cu administratorii patrimoniului national, carora le ofera sprijin in vederea conservarii monumentelor istorice. Proiectul nu este definitivat inca. "Am construit un fel de casa, acum trebuie sa o mobilam si ne va mai lua ani buni. Important este ca, de acum, vom lucra cu totii pe aceleasi documente. Va dati seama ce de cheltuieli vom elimina?" In primul rand se elimina utilizarea repetata, pana la degradarea fizica, a imenselor planse cu mii de inscrisuri pe care, incetul cu incetul, nimeni nu le va mai descifra. Cu greu a reusit sa convinga Institutul National de Statistica de beneficiile unui schimb reciproc avantajos de date, sub umbrela, fireasca, a pastrarii secretului informatiilor. In cele din urma, pactul a fost incheiat, iar principalul avantaj poate fi descifrarea mai rapida a necesitatilor stringente ale diferitelor comunitati locale.

Batai de cap a avut si in pregatirea diferitelor proiecte elaborate - cum ar fi Centrul Expozitional de la Calimanesti. Informatiile primite de la Ministerul Integrarii se schimbau de la o zi la alta. Prin urmare si planurile sufereau modificari si reveniri in acelasi ritm. "Am muncit nopti, am avut colege carora li s-a facut rau muncind, sotul mi-a atras atentia ca m-am maritat cu Consiliul Local, dar, de fapt, dorinta de a arata ca se poate ne-a animat."

UTILITATE. Cand, in urma cu mai multi ani, a venit la Consiliul Judetean, Carmen Alexandrescu a descoperit cu stupoare planuri de urbanism elaborate din birou, fara nici cea mai vaga urma de deplasare in teren a "expertilor" in domeniu. Diferentele dintre hartile aflate la primarii si cele de la judet erau imense. I s-a intamplat sa primeasca o cerere din partea unui valcean care dorea sa isi ridice o casa pe malul Lacului Bradisor. "Studiind planurile pe care le aveam eu, l-am intrebat daca doreste sa-si faca o locuinta lacustra. A trebuit sa merg la fata locului sa ma lamuresc. De atunci am inceput sa bat judetul in lung si in lat. Reversul medaliei a fost descoperirea frumusetilor lui."

LA LIMAN...

Demersul valcean este un pilot. Pentru dezvoltarea proiectului de monitorizare prin satelit a teritoriului valcean, Uniunea Europeana a alocat 20 de miliarde de lei. Restul de inca patru miliarde au fost contributie proprie. In asteptare se mai afla sase localitati din nordul montan al judetului, dar operatiunea poate continua doar daca alte 700 de milioane de lei vor fi alocate de la bugetul de stat. "Nu ma las, ma duc peste Laszlo Borbely", responsabilul guvernamental pentru amenajarea teritoriului, comenteaza Carmen Alexandrescu.