x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Schimbarile climaterice in fata Parlamentului european

Schimbarile climaterice in fata Parlamentului european

de Corina Cretu    |    21 Feb 2007   •   00:00
Schimbarile climaterice in fata Parlamentului european

Noile norme de emisie de gaz carbonic au starnit controverse, industria auto germana fiind cea mai nemultumita, desi subiectul schimbarilor climaterice se afla prioritar pe agenda presedintiei germane a UE

Conferinta internationala de la Paris, care a prezentat Raportul sau asupra schimbarilor climaterice a starnit un interes deosebit la Bruxelles. Miercuri, 31 ianuarie, a avut loc deja o dezbatere in sesiunea plenara a Parlamentului European, iar saptamana aceasta, deputatii europeni vor adopta o Rezolutie, care va sublinia urgenta de a lua, la nivel global, masurile necesare si mai ales concrete pentru a aborda fenomenele generate de schimbarile climaterice.

Orice politica publica in domeniul dezvoltarii durabile trebuie sa plece de acum inainte de la realitatea faptului ca activitatile omului sunt vinovate in proportie de 90% de schimbarile climaterice in curs. Deja la Bruxelles a fost evocata o serie de decizii care vor fi luate in urmatoarea perioada, in special in ceea ce priveste reducerea emisiilor poluante ale autoturismelor. Noile norme de emisie de gaz carbonic au starnit controverse, industria auto germana fiind cea mai nemultumita, desi subiectul schimbarilor climaterice se afla prioritar pe agenda presedintiei germane a UE.

Oricat ar parea de ciudat la prima vedere, un proces extrem de costisitor, in termeni de costuri sociale - des-industrializarea - inceput in 1990, o data cu tranzitia, ofera Romaniei oportunitatea de a reconstrui aparatul productiv al tarii pe principii noi, in acord cu constrangerile de mediu, incluse in legislatia europeana. Trebuie, pe baza unei largi consultari publice, sa hotaram ce fel de industrii vom dezvolta in viitor, ce fel de agricultura vom promova si, mai ales, cum vom dezvolta sursele de aprovizionare cu apa.

In acest moment, pe fondul evolutiilor climaterice din ultimii ani, al defrisarilor salbatice si al degradarii unora dintre serviciile publice de apa si canalizare, in Romania pot fi considerate critice cateva domenii: aprovizionarea cu apa potabila a unor mari orase, reciclarea apei menajere si industriale uzate, degradarea solului, reconstructia ecologica a unor situri industriale dezafectate, mai ales din domeniul mineritului si al industriei chimice, despadurirea.

O mare problema, din perspectiva acelorasi schimbari climaterice, care priveste siguranta alimentara a Romaniei, o reprezinta refacerea sistemelor de irigatii. Pana in 1989, Romania avea amenajate pentru irigatii peste 4 milioane de hectare, din care se foloseau circa 90%. Acum mai este doar o treime, din care se folosesc efectiv intre 150 si 300 de mii de hectare.

Seceta din sudul si estul Romaniei este o realitate in aceste zile. Ea va genera mari probleme pentru micii agricultori. Slabiciunile din sistemul de asigurari pentru agricultori le va pune acestora mari probleme, daca recolta va fi compromisa, inclusiv de lipsa sistemelor de irigatii sau de aceea a resurselor financiare necesare accesului la apa. La asta se adauga si intarzierile in organizarea agentiilor de plati.

Cu ce probleme si propuneri de solutii se va duce partea romana la Consiliul European din martie, cata vreme tematica schimbarilor climaterice nu se afla pe agenda guvernantilor si nici in dezbaterea publica? Nu cred ca o guvernare preocupata exclusiv de gestionarea conflictelor interne poate oferi un raspuns pertinent acestei preocupari legitime a cetatenilor romani si europeni, deopotriva.
×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul climaterice