x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisori - 10 mai 2006

0
10 Mai 2006 - 00:00
Teudan Ioan, Arad:
"Va rog sa ma ajutati in urmatoarea problema: am lucrat oficial, cu contract de munca, in Austria din 1990 pana in 1993. Ce trebuie sa fac, cui sa ma adresez pentru a primi inapoi contributiile ce mi-au fost retinute in aceasta perioada de statul austriac sub titlul de contributii pentru pensie, deoarece eu nu am pretentii de pensie din partea statului austriac. Va multumesc."

RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit pentru dumneavoastra urmatorul raspuns: "Posibilitatea restituirii de catre institutiile competene din Austria a contributiilor retinute in perioada in care ati desfasurat activitate profesionala in acest stat reprezinta un aspect care ar putea fi reglementat de legislatia austriaca in vigoare. In consecinta, aceasta problema vizeaza relatia dvs. directa cu autoritatile din Austria. Mentionam ca, in cazul persoanelor care au desfasurat activitati in state cu care Romania nu aplica instrumente juridice bilaterale de coordonare in domeniul securitatii sociale, la stabilirea drepturilor de pensie acordate in sistemul public de pensii roman sunt valorificate numai perioadele de asigurare realizate in Romania. De asemenea, conform aceluiasi act normativ, drepturile de asigurari cuvenite in sistemul public din Romania, precum si prestatiile aferente acestor drepturi se pot transfera in tarile in care asiguratii isi stabilesc domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acorduri si conventii internationale la care Romania este parte. Va precizam ca, in prezent, Romania a incheiat cu statul austriac un acord in domeniul securitatii sociale, semnat la data de 28 octombrie 2005, aflat in procedura de ratificare in cele doua state. Nu putem preciza data la care acest instrument juridic bilateral va intra in vigoare, fiind vorba ulterior si despre indeplinirea formalitatilor legate de schimbul instrumentelor de ratificare. Dupa intrarea in vigoare a acordului, CNPAS, in calitate de organism de legatura, va putea transmite institutiei de asigurari sociale austriece solicitarea dvs. referitoare la posibilitatea sa va adresati personal institutiei de securitate sociala din Austria al carei asigurat ati fost in perioada 1990-1993".

Tolan Vasile, Mures:
"In anul 1995 m-am inscris ca actionar la o societate comerciala, de unde am primit 35 de actiuni. Mentionez ca, de la data inscrierii si pana in prezent, mi-am schimbat domiciliul, in anul 1997. De asemenea, precizez ca o singura data am primit dividende in perioada cat am locuit la vechea adresa. Din 1997, de cand m-am mutat, nu am mai primit nici un semn de la dansii. Va rog sa ma sfatuiti ce trebuie sa fac in acest caz."

Mardar Niculita, Bucuresti:
"Sunt proprietarul certificatului de actionar numarul 2745288/26.07.1996 la o societate si am aflat cu surprindere ca aceasta societate a fost vanduta pentru a fi lichidata. Mentionez ca in cei zece ani de la privatizare nu am primit nici un leu drept dividende, desi societatea a obtinut profit. La data de 14.03.2002 am primit o oferta de la o firma pentru vanzarea actiunilor la pretul de 20.000 lei/actiune, careia nu i-am dat curs. Am constatat ca exista unele neconcordante intre numarul de actiuni existente la data privatizarii, asa cum rezulta din certificatul de actionar, adica 3.144.524 de actiuni, din care 1.540.816 privatizabile prin cupoane si actiunile din oferta, 6.626.300 de actiuni. Va rog sa-mi spuneti daca se mai poate recupera contravaloarea actiunilor."

Doina Popescu, Bucuresti:
"Mai multi membri din familie avem niste actiuni la doua companii si nu am primit nimic in urma lor. Ce putem face?"

RASPUNS: Orice societate care are actiuni distribuite public este obligata sa anunte burselor unde sunt tranzactionate, in presa si in Monitorul Oficial datele AGA, ca si date despre activitatea sa. Informatii puteti obtine si de la o filiala locala a unei societati de servicii de investitii financiare, care este autorizata sa intermedieze tranzactionarea actiunilor la una dintre cele doua burse. Publicul interesat poate consulta si site-urile: www.rasd.ro (pentru societatile cotate la Bursa Electronica Rasdaq) si www.bvb.ro (pentru cele cotate la Bursa de Valori Bucuresti), unde sunt disponibile rapoartele societatilor emitente de actiuni, facute publice conform legii.

Enache Maria, Constanta:
"In perioada 1970-1971 am lucrat la o intreprindere de constructii pe platforma petrochimica Pitesti. Va rog sa ma ajutati sa gasesc arhivele unitatii, in vederea intocmirii dosarului de pensionare."

RASPUNS: Trebuie sa va adresati la intreprinderea unde ati lucrat. De asemenea, trebuie sa stiti ca, in cazul in care nu puteti gasi arhiva si nu puteti dovedi salariile pe care le-ati avut prin inscrisuri, legea prevede ca, pentru perioadele respective, in comparatie cu salariul mediu pe economie avut in vedere la determinarea punctajului mediu anual, se va folosi, in mod automat, salariul minim pe economie.

Cristina Vasilica, Teleorman:
"In anul 1992 am fost operata si, in urma acestei operatii, am fost scoasa la pensie de handicap. Dupa atatia ani am primit instiintare la data de 21.10.2005 ca nu mai am dreptul la pensie de handicap. Comisia de expertiza nu m-a intrebat nimic, ci mi-a spus doar ca nu mai am acest drept. Va rog sa-mi spuneti ce pot sa fac in acest caz?"

RASPUNS: De la Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap am primit urmatorul raspuns: "Incepand cu anul 2002 si pana in prezent, incadrarea unei persoane in grad de handicap se face potrivit Ordinului ministrului Sanatatii si Familiei privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru adulti si se aplica Masurile de protectie speciala a acestora nr. 726 din 1 octombrie 2002. In anul 1992 ati fost incadrata in grad de handicap pe baza altor normative, care au fost abrogate o data cu intrarea in vigoare ale celor prezente."

S., Mehedinti:
"Suntem in jur de 200-250 de muncitori in fabrica. Lucram ore suplimentare si nu ne sunt platite sambetele, duminicile, noptile. Nu primim nici bonuri de masa. Ce putem face?"

RASPUNS: Trebuie sa va adresati Inspectoratului Teritorial de Munca Mehedinti cu adresa in Drobeta Turnu Severin, Bdul Carol I nr. 3, telefon: 0252 - 324.100.

CONCEDIUL DE ODIHNA ANUAL AL SALARIATILOR
Dreptul la concediu de odihna este prevazut de art. 39 alin 1 lit. c din Codul Muncii. Este un drept garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Durata concediului de odihna (de baza) este de 20 de zile lucratoare (art. 140 alin. 1 Codul Muncii). Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil, este prevazuta in contractul individual de munca si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Prin contractul colectiv de munca, salariatii au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, de minimum 21 de zile lucratoare. Prin acte normative speciale poate fi stabilita o durata minima mai ridicata a concediului de odihna decat cea prevazuta prin Codul Muncii sau contractul colectiv de munca.

EFECTUARE. Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. Angajatorul este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.

Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.

Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de trei luni pe categorii de personal sau locuri de munca.

Prin programele individuale se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de trei luni.

In cadrul perioadelor de concediu stabilite, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia. In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 15 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

INTRERUPERE. Concediul de odihna poate fi intrerupt, la cererea salariatului, pentru motive obiective.

Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihna in caz de forta majora sau pentru interese urgente care impun prezenta salariatului la locul de munca. In acest caz, angajatorul are obligatia de a suporta toate cheltuielile salariatului si ale familiei sale necesare in vederea revenirii la locul de munca, precum si eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a intreruperii concediului de odihna.

Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin trei zile lucratoare.

BANI. Pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca. Indemnizatia de concediu de odihna se plateste de angajator cu cel putin cinci zile lucratoare inainte de plecarea in concediu. Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   perioada,   acţiuni,   primit,   handicap,   concediu,   odihna,   concediul,   concediului,   munca
print

Serviciul de email marketing furnizat de