x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Scrisori - 17 martie 2006

Scrisori - 17 martie 2006

17 Mar 2006   •   00:00
Braescu Ovidiu, Bacau:
"Va rog sa ma ajutati sa obtin certificatul de actionar si dividendele ce-mi revin de la o societate comerciala din Brasov. Eu am solicitat cu trei scrisori la societatea in cauza inca din 2003, dar nu am primit nici un raspuns".

RASPUNS: Orice societate care are actiuni distribuite public este obligata sa anunte burselor unde sunt tranzactionate, in presa si in Monitorul Oficial datele AGA, ca si date despre activitatea sa. Informatii puteti obtine si de la o filiala locala a unei societati de servicii de investitii financiare, care este autorizata sa intermedieze tranzactionarea actiunilor la una din cele doua burse. Publicul interesat poate consulta si site-urile: www.rasd.ro (pentru societatile cotate la Bursa Electronica Rasdaq) si www.bvb.ro (pentru cele cotate la Bursa de Valori Bucuresti), unde sunt disponibile rapoartele societatilor emitente de actiuni, facute publice conform legii.

Lazarescu Luminita, Bucuresti:
"Sunt pensionara din decembrie 2000, cu decizia numarul 207816 privind acordarea de pensii pentru munca depusa si limita de varsta. Va rog sa ma lamuriti si pe mine de ce pensia mea de 384 RON nu a fost nici recorelata in decembrie 2005 si nici indexata cu 9% la 1 ianuarie 2006, asa cum s-a comunicat".

Herascu Constantin, Bucuresti:
"Am depus in luna mai 2005 la Casa de Pensii a Sectorului 1 o documentatie suplimentara cu date oficiale, dar nu s-a luat nimic in calcul la recalcularea pensiei. Mentionez ca dosarul meu de pensie are numarul 89665".

Passia Iacob, Targu-Mures:
"In mai 2005, cand mi-am facut buletin de Targu-Mures, am cerut la Casa de Pensii din Cluj-Napoca sa-mi trimita dosarul la cea din Targu-Mures, iar la CEC filiala Mures mi-am deschis un cont personal, unde sa-mi fie trimisa lunar pensia in valoare de 3.750.000 de lei si cei 500.000 de lei in plus, drepturile ce-mi revin prin lege. Formalitatile de transfer au durat mai bine de trei luni, dar la CEC lipseau cei 500.000 vechi.

I-am primit ulterior prin posta la domiciliu, in Targu-Mures. La data de 6.09.2005 am depus o cerere la Casa de Pensii Targu-Mures sa mi se achite cei 500.000 lei/lunar tot in contul personal de la CEC filiala Mures, unde urma sa primesc si pensia. Mi-au spus sa astept, dar banii nu au mai aparut nici la CEC si nici la oficiul postal. La data de 20.01.2006 am primit un singur cupon de pensie cu suma de 246.507 lei vechi. La Cluj-Napoca primeam doua cupoane: unul cu pensia si unul pentru supliment. Ce ma sfatuiti sa fac pentru a primi ceilalti bani la care am dreptul?".

Petrovici Catita, Mehedinti:
"Am 57 de ani si de la 1.01.2001 sunt pensionata la cerere. Am lucrat 27 de ani si patru luni in invatamant, fiind absolventa a Universitatii Timisoara, deci profesor I, grad didactic I. In ianuarie 2001, pensia mea a fost stabilita la 244 RON. Acum, dupa toate majorarile si recalcularile, pensia a ajuns la 525 RON. Problema este ca fostii mei colegi, iesiti la pensie la limita de varsta in 2003-2004, au o pensie de 600-650 RON, desi sunt absolventii unui institut si au doar gradul I definitivat. Va rog sa-mi spuneti daca pensia mea a fost stirbita din cauza iesirii mele la cerere? Am acum, la 57 de ani, dreptul la o noua recalculare a pensiei? Unde si cui trebuie sa ma adresez in cazul in care am acest drept?".

Marinescu Traian Mihai, Bucuresti: "S-a anuntat de catre actualul Guvern ca, incepand cu data de 1.01.2006, toate pensiile sociale se indexeaza cu 9%. Eu sunt pensionar din 1995 si nu stiu din ce cauza nu mi s-a recalculat pensia. Dar mi s-a indexat doar cu 3%. De la Casa de Pensii a Sectorului 1 nu am primit nici un raspuns".

RASPUNS: Trebuie sa va adresati Casei Judetene de Pensii sau de sector sau, daca nu sunteti multumit, Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, telefon Infoline 021-250.91.11 sau 0800.826.727 (linie telefonica gratuita).

Elisabeta Neagu, Ilfov:
"Am citit ca, incepand de la 01.11.2005, de abonamentul tip social la energia electrica pot beneficia numai cei care au un venit mediu lunar net pe membru de familie mai mic sau egal cu salariul mediu pe economie. Este adevarat ca acest criteriu este de 3.100.000 de lei?".

RASPUNS: Incepand cu data de 1 noiembrie 2005, in conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 28/2005 pentru aprobarea tarifelor la energia electrica livrata consumatorilor captivi, tariful social se acorda numai daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:
  • 1) consumatorul are un venit net mediu lunar pe membru de familie mai mic sau egal cu salariul minim pe economie. In prezent, salariul minim pe economie este, conform HG 2346 din 14.12.2004, de 310 RON, respectiv 3.100.000 lei vechi;
  • 2) locul de consum pentru care solicita aplicarea tarifului social este domiciliul stabil al acestuia.

  • Sitaru Aurelian, Bucuresti:
    "Apelez cu o intrebare la dumneavoastra pentru ca ii ajutati pe multi care au probleme. O persoana cu handicap gradul I si cu insotitor poate beneficia de scutire de la impozitul pe casa?".

    RASPUNS: In conformitate cu reglementarile in vigoare, beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe casa persoanele incadrate in gradul de handicap grav sau accentuat, in cazul in care persoanele respective sunt titulare ale contractului de proprietate.

    Sarbu Mihai, Bucuresti:
    "Avem un vecin care abia a cumparat un apartament in blocul nostru si de cateva luni ne terorizeaza, pentru ca isi renoveaza casa la ore imposibile. A facut si face tot felul de modificari si nu ne lasa sa intram si sa vedem daca sunt legale. Ce putem face?".

    RASPUNS: Daca Asociatia de Proprietari nu poate sa ia masuri, trebuie sa va adresati urmatoarelor foruri: Primaria de sector - Serviciul pentru relatii cu Asociatiile de Proprietari; Inspectoratul de Stat in Constructii caruia i se poate solicita analizarea situatiei de catre un specialist, precum si efectuarea unei expertize tehnice, ce poate fi folosita ulterior ca proba in instanta.

    BILETUL LA ORDIN
    Cadrul normativ pentru acest titlu comercial de valoare il reprezinta Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin. Biletul la ordin reprezinta un inscris prin care o persoana (emitent sau subscriitor) se obliga sa plateasca o suma de bani altei persoane (beneficiar), la scadenta sau la ordinul acesteia. Emitentul are calitate de debitor, prin emiterea titlului el obligandu-se sa achite o suma de bani, iar beneficiarul are calitate de creditor, el fiind indreptatit sa primeasca plata.

    Emiterea biletului la ordin este determinata de existenta intre parti a unui raport juridic.

    CONDITII. Art. 104 din lege enumera elementele esentiale pe care trebuie sa le cuprinda biletul la ordin: denumirea de bilet la ordin; promisiunea neconditionata de a plati o suma determinata; data scadentei (daca nu este prevazuta, biletul la ordin va fi considerat platibil la vedere); locul platii (in lipsa acestui element, locul emiterii va fi considerat loc de plata si locul domiciliului emitentului); numele beneficiarului; data si locul emiterii (daca nu a fost aratat locul emiterii, se va lua in considerare locul aratat langa numele emitentului); semnatura emitentului.

    Biletul la ordin caruia ii lipseste vreuna dintre conditiile formale esentiale nu va avea valoarea juridica a unui bilet la ordin, cu exceptia urmatoarelor situatii: in cazul in care scadenta nu este aratata, biletul la ordin va fi socotit platibil la vedere; in lipsa unei aratari speciale, locul emisiunii titlului este socotit loc de plata si in acelasi timp loc al domiciliului emitentului; in cazul in care nu este aratat locul unde a fost emis, biletul la ordin se socoteste semnat in locul aratat langa numele emitentului.

    PLATA. La scadenta, biletul la ordin va fi prezentat emitentului spre plata, acesta fiind obligat sa achite suma cuprinsa in titlu. Acel care plateste la scadenta este valabil liberat, afara numai daca nu a fost frauda sau greseala grava din partea sa.

    Legea stipuleaza ca biletele la ordin, platibile intr-un anumit termen de la vedere, trebuie prezentate spre viza emitentului, urmand ca termenul de plata sa curga de la data vizei subscrise de emitent.

    Cand un bilet la ordin este platibil intr-o moneda care nu are curs la locul platii, suma poate fi platita in moneda tarii, dupa valoarea ei din ziua scadentei. Daca debitorul este in intarziere cu plata, creditorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa fie platita in moneda tarii, fie dupa valoarea din ziua scadentei, fie dupa valoarea din ziua platii.

    Cele mai sus aratate nu se aplica in cazul in care partile au stipulat ca plata va trebui facuta intr-o moneda anume aratata.

    Neplata la scadenta a sumei de bani prevazute in bilet deschide posesorului titlului dreptul la actiune, dar si la executarea nemijlocita a biletului la ordin. De asemenea, neplata intocmai si la timp a biletului la ordin este adusa la cunostinta Centralei Incidentelor de Plati, centru de intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati.

    Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati
    ×