x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Scrisori - 3 martie 2006

Scrisori - 3 martie 2006

03 Mar 2006   •   00:00
Marin Mihaela, Craiova:
"Mama mea a suferit un accident vascular in urma caruia este paralizata aproape in totalitate. M-am prezentat pentru obtinerea gradului de handicap si permisiunii de insotitor la comisia de expertiza de unde am aflat ca mai am nevoie de unele acte de la primarie. Cei de aici insa nu vor sa imi elibereze aceste acte, deoarece spun ca o persoana cum este mama nu beneficiaza de drepturile pe care eu le solicit. Este adevarat?".

RASPUNS: De la Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap am primit urmatorul raspuns: "In cazul in care accidentul cerebral a survenit dupa varsta de pensionare, actualele criterii nu mai permit incadrarea in grad de handicap (prevazute in Ordinul nr. 726/2002). Facem mentiunea ca incadrarea in grad de handicap se va face numai pentru accidentele vasculare cerebrale cu deficit motor, aparute anterior calitatii de asigurat in sistemul asigurarilor sociale de stat, dar nu mai tarziu de varsta standard de pensionare. Institutia competenta sa se pronunte in ceea ce priveste incadrarea in grad de handicap este Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulti, in cazul dvs. cea din Dolj".

Constantin Draghici, Targoviste:
"Am auzit la radio, dar nu am prea inteles despre contributia statului cu o cota de 2/3 din cheltuielile pentru imbunatatirea regimului termic, instalarea de centrale termice, montarea de ferestre tip termopan. Care ar fi demersurile si cui m-as putea adresa?".

RASPUNS: Potrivit specialistilor de la Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat "programul national de reabilitare termica a cladirilor colective a fost conceput datorita necesitatii stringente de stopare a pierderilor uriase de energie termica a blocurilor din Romania (aproximativ 9.000 de blocuri pierd in acest moment pana la 60% din energia termica pe care locatarii o platesc). Conform prevederilor OG nr. 187/2005, cheltuielile se impart in mod egal intre bugetul de stat (33% din finantare, costurile proiectelor si studiilor energetice pentru cladiri), bugetul local (primariile de sector suporta 33%) si proprietari (Ministerul Transporturilor si Locuintei a estimat, in medie, costurile pentru reabilitarea termica a unui bloc la 1.500 de euro pentru un apartament). Pentru a putea beneficia de finantari pentru reabilitari termice, asociatiile de proprietari trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: blocul sa fie construit intre anii 1950 si 1985; blocul sa fie racordat la reteaua centralizata de termoficare; 51% din numarul membrilor asociatiei de proprietari trebuie sa fie de acord cu demararea actiunii de reabilitare termica; fondul de reparatii al blocului sa contina suma cu care asociatia trebuie sa contribuie la reabilitarea termica; sa adreseze o cerere primariei de sector, insotita de procesul-verbal al Adunarii Generale in care s-a luat hotararea de reabilitare termica a blocului, intr-un cuantum de jumatate plus unu din numarul proprietarilor. In concluzie, asociatiile de proprietari vor depune la primariile de sector cereri pentru inscrierea in acest program".

Codau Aneta, Targu Neamt:
"Sunt muncitoare, cu un salariu de 3.300.000 de lei lunar, din care trebuie sa-mi achit cheltuielile curente lunar si sa intretin si un copil la liceu, sotul meu nemaifiind in viata. Am apelat la dumneavoastra, deoarece am o nemultumire legata de Electrica, aceasta ma taxeaza de fiecare data gresit si eu sunt nevoita sa platesc mai mult decat consum. Imi citesc zilnic contorul si tin evidenta exacta a consumului. De exemplu, in luna august am consumat 72 kw, iar in septembrie 79 kw. Ultima factura de la Electrica a insumat 192 kw. Este o diferenta mare intre consumul real si cel pretins de Electrica. Indexul real la data facturarii, 04.10.2005, era de 9574, si nu cel pretins de Electrica. Dupa cum vedeti, trebuie sa platesc 45 kw in plus fata de consumul real si la un pret mai mare. Va rog sa analizati si dumneavoastra aceasta stare de fapt si sa ne ajutati".

Hulpoi Elena, Targu Neamt:
"Am o mare problema legata de Electrica Targu Neamt. In luna februarie a acestui an v-am adus la cunostinta o factura de 1.915.265 lei, cand de fapt eu aveam de plata 28 kw. In urma sesizarii dumneavoastra s-a anulat factura si s-a recalculat suma, iar atunci au descoperit ca si la factura anterioara fusesem incasata cu trei milioane de lei in plus; deci in loc de 1.915.265 lei pe care ii aveam de plata am fost chemata sa mi se inapoieze 160.000 de lei. Problema este ca in continuare salariatii de la Electrica procedeaza la fel. La sase luni de la reclamatie a trebuit sa revin cu alta, erau in plus 420.000 de lei, suma pe care nu am mai primit-o inapoi. Cand mergeam la dansii sa recuperez suma mi se spunea ca lipseste economista. De ce nu mi-au trimist banii prin mandat postal? Ultima factura ma obliga sa platesc de fapt 11.186 kw, deci sunt obligata sa platesc 56 kw neconsumati. Mereu mi se spune ca de vina este sistemul de calculare. Va rog mult sa ma ajutati".

RASPUNS: De la Eon Moldova am primit urmatorul raspuns: "Facturarea consumului de energie electrica se face prin citirea contorului o data la sase luni, dupa cum urmeaza: din doua in doua luni, pentru primele patru luni, se emite cate o factura reprezentand un consum prezumat de energie electrica, ce se calculeaza pe baza istoricului consumatorului (media consumului realizat sa spunem pe ultimele 12 luni). Acest consum prezumat este normal sa nu coincida cu consumul real. Dupa inca o perioada de doua luni se citeste contorul clientului si se recalculeaza intregul consum de energie electrica pe toate cele sase luni, emitandu-se o factura de regularizare. Clientul este facturat pe perioada de sase luni la valoarea reala a energiei electrice consumate in aceasta perioada. Singurele aspecte ce deranjeaza sunt acele cantitati de energie prezumate care difera de consumul real, ele fiind practic o medie facuta direct de calculator in baza consumuri anterioare. Am verificat cele doua cliente: Codau Aneta si Hulpoi Elena (care practic sunt vecine, in aceasi scara a blocului A9 din Tg. Neamt) si nu am sesizat incorectitudini ale facturarii energiei electrice. In cazul doamnei Codau are doua facturi de consum prezumat in perioada 1 august-4 octombrie si 4 octombrie-6 decembrie de valoare 63,27 si respectiv 62,72 RON. La data de 8 februarie s-a efectuat o citire a contorului si factura va fi de circa - 16,21 RON, suma pe care o va primi inapoi sau va ramane plata in avans pentru perioada urmatoare, dupa cum doreste dumneaei. In cazul doamnei Hulpoi, problemele au fost rezolvate in acelasi mod, in momentul de fata dansa mai avand de plata suma de 0,88 RON".

DREPTUL DE UZUFRUCT
Dreptul de uzufruct reprezinta dreptul pe care il are o persoana, numita uzufructuar, de a stapani bunul si de a-i culege fructele, dar nu si de a dispune de acel bun (art. 517, Cod Civil). Proprietarul bunului, denumit nud proprietar, este cel care are dreptul de dispozitie, putand sa-l instraineze, sa-l greveze cu sarcini etc.

DURATA. Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa, se stinge cel mai tarziu la moartea uzufructuarului, astfel incat durata maxima este cea a vietii acestuia (art. 557, Cod Civil). In cazul in care calitatea de uzufructuar o are o persoana juridica, durata nu poate fi mai mare de 30 de ani.

Modurile in care se poate constitui uzufructul: art. 518, Cod Civil, stabileste ca uzufructul se poate stabili prin lege sau vointa omului. In legislatia noastra nu mai exista cazuri de uzufruct legal (textele de lege care stipulau dreptul de uzufruct legal au fost abrogate). Instituirea uzufructului prin vointa omului se poate face fie prin conventie, fie prin testament.

Bunurile care pot face obiectul uzufructului: potrivit legii, orice fel de bunuri pot forma obiectul uzufructului (art. 520, Cod Civil), mobile sau imobile, corporale sau incorporale. De asemenea, uzufructul poate avea ca obiect o universalitate de bunuri. Daca obiect al uzufructului sunt bunuri consumptibile (de exemplu, alimente), atunci uzufructuarul devine chiar proprietarul lor, avand dreptul sa consume bunurile respective si sa restituie la incetarea uzufructului bunuri de aceeasi cantitate, calitate si valoare cu cele primite.

DREPTURILE UZUFRUCTUARULUI. Uzufructuarul are dreptul de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele, fara a se atinge de substanta lucrului (art. 521, Cod Civil). Uzufructuarul trebuie sa foloseasca bunul ca insusi proprietarul acestuia, cu conditia pastrarii, conservarii substantei acestuia. De aici se pune problema daca uzufructuarul poate schimba destinatia lucrului. Regula ar trebui sa fie aceea a pastrarii destinatiei bunului. Nu trebuie insa exclusa o eventuala schimbare de destinatie, mai ales daca aceasta are drept consecinta sporirea valorii lucrului, insa este important de stiut ca la incetarea uzufructului, uzufructuarul nu va putea cere de la nudul proprietar despagubiri pentru eventualele imbunatatiri aduse (art. 539, alin. 2, Cod Civil).

In ceea ce priveste culesul fructelor pe care le produce bunul, fructele percepute pe durata uzufructului se cuvin uzufructuarului, iar la incetarea acestuia, fructele care nu au fost culese de uzufructuar revin nudului proprietar. Aceasta in cazul fructelor naturale (pe care le produce pamantul de la sine - art. 522, Cod Civil, ca de exemplu productia si inmultirea animalelor) si al fructelor industriale (care sunt dobandite prin cultura - art. 523, Cod Civil, ca de exemplu cultura plantelor). Exceptia o constituie fructele civile (dobanzi, chirii), care sunt culese de uzufructuar proportional cu durata uzufructului sau.

Uzufructuarul poate ceda beneficiul dreptului de uzufruct, dar ramane in continuare titularul dreptului si raspunzator fata de nudul proprietar. Nu trebuie confundata cedarea beneficiului de pe urma uzufructului cu cedarea dreptului in sine, aceasta nefiind posibila.

OBLIGATIILE UZUFRUCTUARULUI. Inainte de intrarea in exercitiul dreptului, uzufructuarul are obligatia de a proceda la inventarierea bunurilor mobile si la constatarea starii imobilelor, printr-un proces-verbal (art. 540, Cod Civil). Uzufructuarul trebuie sa gaseasca o persoana care se obliga sa raspunda cu propriile sale bunuri in caz de insolvabilitate a uzufructuarului - "cautiune" astfel cum stipuleaza art. 541, din Codul Civil. Nudul proprietar poate insa scuti pe uzufructuar de darea cautiunii. De asemenea, in cazul contractelor de vanzare-cumparare cu rezerva dreptului de uzufruct de catre vanzator, acesta din urma este scutit de cautiune si fara acordul nudului proprietar.

In timpul exercitarii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are obligatia de a intretine lucrul in buna stare, efectuand deci eventualele reparatii de intretinere, reparatiile cele mari fiind in sarcina nudului proprietar (art. 545, Cod Civil). In practica, s-a decis ca in cazul in care uzufructuarul intarzie in efectuarea acestor reparatii, nudul proprietar este indreptatit sa il actioneze in judecata pe uzufructuar chiar in timpul exercitiului dreptului de uzufruct, obligandu-l sa readuca imobilul in situtia anterioara degradarii. Uzufructuarul este obligat, de asemenea, sa suporte si o parte din sarcinile lucrului si anume acelea necesare folosintei (de exemplu impozite si taxe), sarcinile cu caracter extraordinar si anume sarcinile proprietatii fiind suportate de nudul proprietar.

Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati
×