x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisori

0
13 Sep 2005 - 00:00

13 septembrie 2005

Moscalu Vasile, Botosani:
"Am fost ucenic al Arsenalului Armatei Romane din 1943 pana in 1947. In 1944 am fost refugiat la Arsenalul Sibiu. La intoarcere, in 1945, am fost accidentat prin explozie. Eram minor si nu am avut cunostinta de obiectele care pot exploda. Desi am ramas fara vedere la ochiul drept si lipsa falangelor la mana dreapta, nu mi s-a facut dosar de invaliditate. In 1999, am aflat ca accidentatii de razboi sunt echivalenti cu invalizii de razboi si conform Legii 49 am incercat sa-mi obtin drepturile. Toate drumurile m-au trimis la Comisia de Expertiza din Botosani, care imi cere foaia de observatie de la spital. Spitalul roman spune ca nu are arhiva. Nu stiu ce sa mai fac".

RASPUNS: Ne-am interesat pentru dumneavoastra la Autoritatea Nationala a Persoanelor cu Handicap, de unde am aflat ca peste ceea ce solicita Comisia de expertiza medicala nu se poate trece. Mai puteti totusi ca, in cazul in care chiar nu mai exista documentul medical respectiv in arhiva, sa faceti rost fie de livretul militar, fie de orice document care sa denote faptul ca accidentul respectiv s-a produs pe front si ca ati ramas cu sechelele respective. In acest sens puteti apela la unitatea militara 02405 din Pitesti, care este Unitatea de Arhiva a Armatei Romane. Pentru falangele lipsa aveti nevoie de referatul de la medicul specialist ortoped la care ajungeti printr-o trimitere de la medicul de familie. Cu acest referat, alaturi de adeverinta de venit si toate rezultatele analizelor medicale detinute trebuie sa va prezentati la Comisia de Expertiza Medicala de pe raza teritoriala de domiciliu".

Spataru Teodor, Bihor:
"Cu ocazia recalcularilor pensiei, multi dintre pensionari nu pot dovedi o anumita perioada din campul muncii din cauza ca nu a fost inscrisa in carnetul de munca. Pensionarii aflati in aceasta situatie sunt obligati sa cerceteze intreprinderile, santierele etc. din perioada anilor 1950-1960-1970 pentru a lua legatura cu arhivele si pentru a obtine adeverintele. Din pacate, unele dintre intreprinderi au dat faliment, s-au demolat si nu se stie de catre cine au fost preluate arhivele. Ministerul Muncii nu a luat nici o masura, nu a pus la dispozitia pensionarilor un birou informativ, nimic.

Ne-am adresat si Ministerului Constructiilor si nu am obtinut nimic. Cine poate sa descopere unde se tin aceste arhive si mai ales cea a fostului Trust 13 Constructii, Santierul Cristea Nicolae din Galati. Ce trebuie sa facem? Va multumesc".

RASPUNS: In general, salariile sunt inscrise in carnetul de munca existent - in original sau copie - , in dosarul de pensie. Daca salariile nu sunt inregistrate, pot fi dovedite cu adeverinte eliberate, in conditiile legii, de fostele unitati angajatoare. In acelasi mod pot fi dovedite si sporurile cu caracter permanent sau majorarile de salarii. In situatia in care salariile nu pot fi dovedite prin inscrisuri, legea prevede ca, pentru perioadele respective, in comparatie cu salariul mediu pe economie avut in vedere la determinarea punctajului mediu anual, se va folosi in mod automat salariul minim pe economie.

Spataru Iulian, Bucuresti:
"In luna iunie 2004, Strada Mos Ioan Roata din Sectorul 3 a fost decopertata de catre o firma in vederea reasfaltarii, lucru nerealizat pana in prezent, din cauze pe care nu le cunoastem. Acum, strada se afla intr-o stare avansata de degradare, canalizarea este partial functionala, iar apa nu se mai duce de saptamani intregi. Gunoiul menajer nu mai poate fi ridicat din cauza strazii. Chiar si masinile Salvarii refuza sa intre pe aceasta strada. Va solicitam sprijinul in a obtine un raspuns din partea Primariei, cu privire la rezolvarea acestei situatii".

RASPUNS: De la Primaria Sectorului 3 am aflat ca Strada Mos Ioan Roata a fost decopertata, iar in urma decopertarii s-a constatat ca reteaua de apa este subdimensionata. In acest an se vor executa lucrarile la reteaua de apa si se va asfalta.

Popescu Maria, Bucuresti:
"Sunt pensionara, iar in perioada 17.06.1957 - 7.10.1964 am lucrat ca asistenta medicala la un sanatoriu din Bucuresti. Problema este ca salariul meu nu este trecut in cartea de munca. M-am adresat atat la unitatea la care am lucrat, cat si la un alt spital din Bucuresti si mi s-a spus ca nu detin arhiva. Va rog sa ma ajutati sa aflu de soarta acelor documente pentru a putea solicita adeverintele de salariu necesare recalcularii pensiei. Mentionez ca sunt pensionata la data de 1.01.1997, cu vechime de 40 de ani".

RASPUNS: Trebuie sa va adresati la Inspectoratul Teritorial de Munca Bucuresti cu adresa in Strada Radu-Voda 26-26A, Sector 4, tel.: 331.76.14, 331.13.30, 331.76.15.

Faraon Virgil, Bucuresti:
"In noiembrie 1999 am inceput actiunea de transfer a pensiei de la Casa de Pensii Bucuresti la Casa de Pensii Vaslui. Acest transfer a durat pana in data de 29.05.2000, prin decizia nr. 67948. In luna iunie 2004, am facut o cerere catre Casa de Pensii Vaslui, pentru recalcularea pensiei, deoarece majoritatea recorelarilor si indexarilor date pana in luna respectiva nu le-am primit. In iulie 2004, am facut aceeasi cerere si catre Casa de Pensii Husi, pe atunci recent infiintata. Pana in prezent, nu am primit nici un raspuns".

RASPUNS: Va indrumam sa va adresati la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, telefon Infoline - 021-250.91.11 pentru a afla ce se intampla.

FONDUL DE COMERT (partea I)
Constituie fond de comert ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale (marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial), utilizate de un comerciant in vederea desfasurarii activitatii sale. Din aceasta definitie desprindem urmatoarele:
  • fondul de comert este un ansamblu de bunuri
  • bunurile care fac parte din fondul de comert au in comun faptul ca sunt afectate de catre un comerciant desfasurarii activitatii sale. Bunurile pot fi foarte variate, in functie de specificul activitatii.

    DENUMIRI. Firma reprezinta denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Asadar, firma este denumirea pe care persoana fizica sau juridica avand calitatea de comerciant o utilizeaza in activitatea sa si cu care se semneaza. Firma este un element foarte important al fondului de comert, comerciantul respectiv identificandu-se cu aceasta in cadrul relatiilor comerciale pe care le desfasoara. In plus, clientela este in mare masura atasata firmei, numelui comerciantului, ale carui produse le cunoaste si in care crede. Din acest motiv putem vorbi despre firma ca avand o importanta valoare economica pentru comerciant. Firma trebuie sa fie scrisa cu prioritate in limba romana si inregistrata la Registrul Comertului si trebuie sa indeplineasca o conditie esentiala: distinctivitatea. Astfel, potrivit art. 38 din Legea nr. 26/1990, orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente. Cand o firma noua este asemanatoare cu o alta, trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta, fie prin desemnarea mai precisa a persoanei, fie prin indicarea felului de comert exercitat sau in orice alt mod. In nici un caz nu se va admite o denumire care sa creeze confuzie in randul consumatorilor, care ar putea fi astfel indusi in eroare. Celelalte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca firma sunt specifice fiecarei societati comerciale, in functie de forma juridica a acesteia, astfel cum este prevazut in art. 32 - 36 din Legea nr. 26/1990.

    In cazul societatilor in nume colectiv, firma trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea "societate in nume colectiv", scrisa in intregime. Firma societatilor in comandita simpla trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati, cu mentiunea "societate in comandita", scrisa in intregime. Pentru aceste doua tipuri de societate, inscrierea in cadrul firmei a numelui unei persoane care nu are calitatea de asociat, cu consimtamantul acesteia, va determina raspunderea nelimitata si solidara a acesteia pentru toate obligatiile societatii. Firma societatilor pe actiuni si a societatilor in comandita pe actiuni va contine o denumire proprie, insotita de mentiunea "societate pe actiuni" sau "SA", respectiv "societate in comandita pe actiuni". Societatile cu raspundere limitata trebuie sa-si aleaga o firma compusa dintr-o denumire proprie, la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati si din mentiunea scrisa in intregime "societate cu raspundere limitata" sau "SRL". Firma poate fi instrainata numai impreuna cu fondul de comert.

    EMBLEMA. Este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de un altul de acelasi gen. Este un semn exterior care asigura individualizarea unui comerciant pe o anumita piata, deci individualizarea de alti comercianti care exercita activitati similare. Emblema are caracter facultativ, iar comerciantul o foloseste in scopul atragerii clientelei. Emblema are o importanta deosebita in cazul contractelor de franciza, pentru ca permite identificarea cu precizie a fondului de comert.

    Ca si in cazul firmei, emblema trebuie scrisa in primul rand in limba romana si trebuie inregistrata. De asemenea, emblema trebuie sa se caracterizeze prin distinctivitate, fiindca scopul ei este acela de a individualiza, iar nu de a crea confuzii. In acest sens, art. 43 din Legea nr. 26/1990 prevede doua conditii cumulative: emblema sa se distinga de alte embleme inregistrate in acelasi registru pentru acelasi tip de produse sau de activitati comerciale, precum si de emblemele care, desi nu sunt inregistrate pentru acelasi comert, sunt utilizate pe aceeasi piata. Practic, art. 43 are in vedere cele doua sensuri ale notiunii de piata: in primul caz, se refera la piata de produse, iar in al doilea la piata in sens geografic. Spre deosebire de firma, emblema poate fi instrainata separat de fondul de comert.

    Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati
  • DRAGA REDACTIE...
    Vrem parcari!

    "Ne luam masina. La inceput ne bucuram, dar urmeaza calvarul. Dupa prima plimbare o aducem mandri acasa si surpriza! Nici un loc liber! Pandim pana pleaca un vecin si tust cu masina pe locul lui. Incuiem si fugim in casa fericiti si putin rusinati. A doua zi dimineata gasim pe parbriz un bilet, primul dintr-o lunga serie. Tonul de adresare pleaca de la «draga vecine...» si sfarseste prin termeni neortodocsi. Ridicam din umeri si privim in jur. Am vrea sa actionam normal, sa gasim un loc de parcare sau eventual sa ne facem un garaj, sa fie totul legal, sa nu ne certam cu nimeni si sa platim o chirie pe spatiul respectiv, asa ca sunam la Primarie. «Nu sunt spatii», ni se spune acru. «Da, dar eu vreau sa fiu legal, ce sa fac? Unde sa imi parchez proaspata odrasla?» Orizontul se arata din ce in ce mai sumbru si in final, cireasa de pe tort: «Puneti-o si dumneavoastra pe spatiul verde, pe trotuar sau unde gasiti un locsor. La revedere!». Pe strazi incomodeaza ca sunt din ce in ce mai multe, in «parcari» incomodeaza ca sunt puse, cum altfel, aiurea, da’ cu «acordul» Primariei. Dupa ce ca orasele se autosufoca, nu mai ai loc, ca pieton, nici pe trotuare din cauza masinilor - multe din ele niste epave. Bine ca se dau amenzi!... Domnilor care reprezentati autoritatea, credeti ca vrem sa primim amenzi, ca ne e rau cu banii in buzunare? Noi am vrea sa parcam legal, dar unde? Aveti grija sa dati autorizatii de constructie pentru tot mai mult cladiri de birouri, dar nu ii obligati pe constructori ca acestea sa fie prevazute cu parcari, ca in alte tari mult mai civilizate. Si atunci, a cui e vina? A soferului sau a autoritatilor? Cine ar trebui sa ia amenda?" Tatiana Popescu, Bucuresti

    APEL UMANITAR
    Robert Pribek (foto) din Nadlac este un copil ca oricare altul. Viata lui insa a luat o intorsatura cumplita cand vara trecuta, in urma unei banale partide de fotbal, tanarul a primit o lovitura la piciorul stang. Dupa cateva zile piciorul a inceput sa se umfle, iar la doctor i-a fost pus in ghips. Durerile nu au incetat si la jumatatea lunii septembrie locul loviturii era inflamat. Baiatul a urmat un tratament intensiv cu antibiotice si a suferit prima interventie chirurgicala. Dupa nu mai putin de patru operatii, medicii au stabilit un diagnostic infricosator: sarcom Ewing in treimea inferioara a peroneului stang - o tumoare maligna. Robert a inceput tratamentele cu citostatice la Institutul Oncologic "I. Chiricuta" din Cluj, insa singura solutie salvatoare ar fi o operatie complicata la Viena, Paris sau Milano. Operatia costa in jur de 22.000 de euro, iar timpul macina destinul tanarului pasionat de informatica care a pierdut deja, printre altele, un an de scoala din cauza bolii. Mama lui, Rodica Alexe, a dechis la BCR Arad trei conturi pentru donatii, in speranta ca isi va putea salva fiul: RO69RNCB1200000504620002, RO96RNCB1200000504620001 si RO42RNCB1200000504620003. Pentru mai multe detalii, puteti suna la 0723.79.52.05.
    Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   bucuresti,   comerţ,   firma,   societate,   comerciant,   emblema

    Serviciul de email marketing furnizat de