x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scrisori

0
17 Iun 2005 - 00:00

17 iunie 2005

Iamandu Spirica, Giurgiu:
"Vreau sa stiu daca am dreptul la pensie de insotitor. Am doua fete cu handicap gradul II care au 32, respectiv 30 de ani".

RASPUNS: Potrivit specialistilor de la Autoritatea Nationala pentru Persoanele cu Handicap, dreptul de insotitor il primesc numai persoanele care sunt incadrate in grad de handicap grav si au mentionat pe certificatul de incadrare in grad de handicap faptul ca pot beneficia de asistent personal. Deci dumneavoastra, daca nu indepliniti aceste conditii, nu puteti beneficia de pensie de insotitor.

Asociatia de proprietari 15, Strada Dezrobirii, bl. A18, Craiova:
"Privind statutul presedintelui Asociatiei de proprietari, noi, comitetul executiv al uneia dintre acestea, nu suntem clarificati ca interpretare juridica, in rabat cu functionarul public sau functionarul in general. Deci presedintele Asociatiei de proprietari poate fi sau nu asimilat cu functionarul public? Este sau nu presedintele aflat in indeplinirea unor indatoriri de serviciu? Are sau nu atributii? Daca presedintele de Asociatie de proprietari nu poate fi asimilat functionarului si fiind platit prin indemnizatie, nu i se confera acestuia calitatea de salariat in serviciul Asociatiei? Atunci practic, ca si conducator executiv si seful comitetului executiv, ce calitate are?".

RASPUNS: Potrivit specialistilor de la Liga Asociatiilor de Proprietari Habitat, "implicatii ale Codului Penal in functionarea asociatiilor de proprietari se regasesc in Codul Penal din 28/06/2004 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 575 din 29/06/ 2004. Consideram util ca urmatoarele articole din Codul Penal sa fie cunoscute si de membrii si reprezentantii asociatiilor de proprietari: administratorul de imobile atestat exercita un serviciu de interes public! Art. 163 - Prin persoana care exercita un serviciu de interes public se intelege orice persoana particulara care exercita o profesie de interes public, pentru care este necesara o abilitare speciala a autoritatilor publice si care este supusa controlului acestora. Pentru vecinii nostri care in mod repetat tulbura linistea, poate ar fi bine de stiut ca: ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice: Art. 233 - (1) Fapta persoanei care, in public, savarseste acte sau gesturi, profereaza cuvinte ori expresii sau se deda la orice alte manifestari prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public ori se tulbura, in alt mod, linistea si ordinea publica se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 3 ani sau cu zile-amenda. (2) Daca prin fapta prevazuta in alin. (1) s-a tulburat grav linistea publica, pedeapsa este inchisoarea stricta de la 2 la 5 ani. Administratorii care se gandesc sa pagubeasca asociatiile ar trebui sa cunoasca art. 258. Despre gestiunea frauduloasa: Art. 258 - (1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 5 ani. (2) Gestiunea frauduloasa savarsita in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchisoare stricta de la 2 la 7 ani. (3) Daca bunul este proprietate privata, actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. (1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. Proprietarii care ocupa abuziv partile comune ale blocului pot avea probleme: Art. 266 - (1) Ocuparea, in intregime sau in parte, fara drept, a unui imobil aflat in posesia altuia se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 2 ani sau cu zile-amenda. (6) Daca imobilul se afla in posesia unei persoane private, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala. In atentia administratorilor care confunda asociatia cu o mosie personala: Art. 315 - (1) Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu intentie nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 5 ani. (2) Fapta prevazuta in alin. (1), daca a fost savarsita de un functionar sau de o persoana care exercita un serviciu de interes public, se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 3 ani sau cu zile-amenda. Abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi: Art. 316 - (1) Ingradirea de catre un functionar public a folosintei sau a exercitiului drepturilor vreunui cetatean ori crearea pentru acesta a unei situatii de inferioritate pe temei de nationalitate, rasa, sex sau religie se pedepseste cu inchisoare stricta de la 2 la 5 ani. (2) Fapta prevazuta in alin. (1), daca a fost savarsita de un functionar sau de o persoana care exercita un serviciu de interes public, se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 3 ani sau cu zile-amenda. Abuzul in serviciu contra intereselor generale: Art. 317 - (1) Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu intentie, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unei autoritati sau institutii publice sau al unei persoane juridice ori o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare stricta de la 2 la 7 ani. (2) Fapta prevazuta in alin. (1), daca a fost savarsita de un functionar sau de o persoana care exercita un serviciu de interes public, se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 3 ani. Abuzul in serviciu in forma calificata: Art. 318 - (1) Faptele prevazute in art. 315-317, savarsite de functionari publici, daca au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu inchisoare stricta de la 5 la 15 ani. (2) Fapta prevazuta in alin. (1), daca a fost savarsita de un functionar sau de o persoana care exercita un serviciu de interes public, se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 5 ani. Proprietarii care si-au facut un obicei in a trimite zeci de plangeri nefondate ar trebui sa tina seama de prevederile art. 334, denuntarea calomnioasa: Art. 334 - (1) Invinuirea mincinoasa facuta prin denunt sau plangere, cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o anume persoana, se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 3 ani. (2) Producerea sau ticluirea de probe mincinoase, in sprijinul unei invinuiri nedrepte, se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 5 ani. (3) Daca cel care a savarsit fapta declara mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale fata de persoana in contra careia s-a facut denuntul sau plangerea ori impotriva careia s-au produs probele ca denuntul, plangerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 92. (4) Cand cel denuntat a fost condamnat pe nedrept, se aplica pedeapsa prevazuta in art. 335. Administratorii neatestati care continua sa administreze imobile si dupa data de 31 martie 2004 pot avea probleme. Exercitarea fara drept a unei profesii: Art. 365 - Exercitarea fara drept a unei profesii sau a oricarei activitati pentru care legea cere autorizatie ori exercitarea acestora in alte conditii decat cele legale, daca legea speciala prevede ca savarsirea unor astfel de fapte se sanctioneaza potrivit legii penale, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an sau cu zile-amenda. Furnizorii de utilitati si proprietarii care nu folosesc corect contoarele in masurarea consumurilor pot fi penalizati si prin prevederile art. 455. Inselaciunea la masuratoare: Art. 455 - Inselarea prin folosirea unui instrument de masurat inexact ori prin folosirea frauduloasa a unui instrument de masurat exact se pedepseste cu inchisoare stricta de la un an la 5 ani".

Georgescu Elisabeta, Bucuresti:
"Sunt beneficiara a Legii 189/2000. Am depus la data de 28.07.2003 la Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti dosarul. La data de 20.02.2004 am primit hotararea ca voi primi banii. Problema mea este ca acea decizie nu a mai sosit. Ce sa fac?".

RASPUNS: De la Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale am primit urmatorul raspuns: "Prin hotararea nr. 10608/10069 din 20.02.2004 vi s-a stabilit calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000 si vi s-au acordat drepturile conferite de aceasta calitate incepand cu data de 01.08.2003, pentru perioada 15.08.1940-06.03.1945. In intervalul 23-26 februarie 2005 vi s-au achitat sumele restante cuvenite pentru intervalul august 2003-februarie 2005".

ACTUL JURIDIC CIVIL (continuare a articolului publicat in 10 iunie 2005)
Daca in articolul anterior am prezentat clasificarea actelor juridice in functie de scopul urmarit si modul de incheiere, in articolul de astazi ne vom ocupa de clasificarea actelor juridice in functie de rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor, importanta si efectele pe care le produc.

ROL. Dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutului lor, actele civile se impart in acte subiective si acte conditie.
  • Actele juridice subiective sunt actele prin care partile stabilesc, in limitele dreptului obiectiv, drepturile si obligatiile ce alcatuiesc continutul raporturilor lor juridice, putand deroga de la reglementarea legala, in afara de cazul cand ea are caracter imperativ.

    Prin aceste acte, in care vointa are un rol insemnat in dinamica formarii raporturilor juridice, subiectele de drepturi isi manifesta vointa de a crea, modifica sau stinge intre ele anumite raporturi juridice, stabilind, prin vointa lor, regulile carora urmeaza a le fi supuse acele raporturi, bineinteles in limitele stabilite de dreptul obiectiv care lasa, totusi, vointei un camp larg de actiune in dinamica formarii raportului juridic.
  • Actele juridice conditii sunt acele acte in care subiectele de drepturi isi manifesta vointa ca regulile unei institutii juridice, asa cum acestea sunt reglementate in norme de drept sa le devina aplicabile.

    Partile pot decide ca dispozitiile referitoare la institutia juridica respectiva sa le fie aplicabile sau nu, dar nu pot modifica acele dispozitii pe care le accepta in intregime, asa cum sunt prevazute de lege; spre exemplu, in cazul casatoriei trebuie indeplinite toate formalitatile cerute de lege. Este un asemenea act, contractul de inchiriere supus Legii 5/1973 si Legii 114/1996 (in anexa la acest act normativ fiind contractul de inchiriere tip).

    IMPORTANTA. Dupa importanta (ori gravitatea) lor, se disting actele juridice civile de conservare, de administrare si de dispozitie.
  • Sunt acte de conservare actele savarsite pentru preintampinarea pierderii unui drept subiectiv civil si nu comporta decat cheltuieli reduse fata de valoarea dreptului pastrat ori salvat, asa incat nu pot fi vatamatoare, ci mai degraba sunt utile patrimoniului. Astfel de acte sunt: intreruperea prescriptiei prin actiunea in justitie, inscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu etc.

    Intrucat aceste acte nu implica nici un fel de risc, cel lipsit de capacitatea de exercitiu sau care are doar capacitate de exercitiu restransa poate savarsi personal si singur asemenea acte.

    Actele de administrare sunt actele prin care se realizeaza o normala punere in valoare a unor bunuri ori patrimonii, deci nu se depasesc limitele unor exploatari normale a lor. Nu trebuie confundat actul de administrare cu actul administrativ sau cu cel de administratie.

    Dupa obiectul sau, actul de administrare poate privi un bun ori un patrimoniu. Astfel de acte sunt: inchirierea unui bun in anumite conditii, culegerea fructelor, reparatiile de intretinere etc.

    Minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate face singur si personal, fara incuviintarea parintilor sau a tutorelui, acte de administrare, oricare ar fi caracterul lor, chiar si acte de administrare a patrimoniului, daca nu sufera prin asemenea acte un prejudiciu.
  • Actele de dispozitie sunt acele acte care depasesc sfera actiunii de administrare a patrimoniului, precum si asumarea unei obligatii, constituirea sau transmiterea unui drept real ori renuntarea la un drept. Pentru incheierea unor atare acte, persoana trebuie sa aiba deplina capacitate de exercitiu. Sunt acte de dispozitie, spre exemplu, vanzarea-cumpararea si donatia. Aceasta clasificare prezinta importanta juridica in materia capacitatii de a incheia actele juridice civile, in materie de reprezentare, precum si in ce priveste acceptarea mostenirii (art. 685 Codul civil).

    EFECTE. Dupa efectele lor, actele civile se impart in: constitutive, translative si declarative.
  • Este translativ actul juridic civil care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu, deci se creeaza o situatie juridica noua, fara a lua fiinta un drept nou.

    Contractul de vanzare-cumparare este translativ de proprietate, intrucat "vanzarea este perfecta intre parti si proprietatea se stramuta de la vanzator la cumparator indata ce partile s-au invoit asupra lucrului si asupra pretului". Efectul translativ se produce in baza contractului de la data incheierii, numai daca sunt indeplinite anumite conditii. Astfel de acte translative mai sunt si contractele de donatie etc.
  • Sunt declarative actele juridice civile care au ca efect consolidarea ori definitivarea unor drepturi subiective preexistente. O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ, adica acel act prin care o persoana renunta la dreptul sau de a ataca cu actiunea in anulabilitate, un act juridic civil la a carui incheiere a fost incalcata o dispozitie legala ce ocroteste un interes personal.

    Actul constitutiv si cel declarativ isi produc efectele numai pentru viitor (EX NUNC), pe cand actul declarativ produce efecte pentru trecut (EX TUNC). Publicitatii imobiliare ii sunt supuse numai actele constitutive si translative.

    Stefanica, Dutu & Asociatii societate de avocati
  • Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   actele,   inchisoare,   persoană,   prevăzută,   drept,   public,   serviciu,   acte,   interes,   proprietari,   fapta,   actul,   juridice,   stricta,   pedepseste,   exercita

    Serviciul de email marketing furnizat de