x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

... si regina pasiunilor

0
10 Oct 2005 - 00:00
... si regina pasiunilor


PASIUNEA REGILOR
Regi precum: Faruk al Egiptului, Carol al II-lea al Romaniei, Regele Ferdinand, si chiar Regina Angliei, Elisabeta a II-a s-au lasat ispititi de filatelie.

Presupune pasiune, studiu, sacrificiu si, nu in ultimul rand, competitie; acestea sunt cateva dintre motivele pentru care a fost supranumita "regina pasiunilor". Filatelia este in sine un act cultural, educational si de identitate nationala. In urma fiecarei emisiuni de marci postale, o parte din coli sunt pastrate si se tezaurizeaza. De aici pana la filatelia ca stiinta nu mai e decat un pas: un an inscriptionat pe o marca postala, o anumita culoare, o localitate, o persoana sunt tot atatea detalii care determina o restructurare a gandirii si ridica intrebari despre o serie de subtilitati interdisciplinare. Pe langa Academia Europeana de Filatelie, exista in lume o serie de societati filatelice care o valideaza ca stiinta. De altfel, un doctorat in filatelie se poate obtine si de la prestigioasa Universitate de la Sorbona. "Serviciul postal al armatei franceze din Orient 1919-1920" nu este titlul unei lectii de istorie, ci al unei lucrari de doctorat in filatelie. Actul de nastere a cuvantului dateaza din anul 1840, prin contopirea lui "philos" cu "atelia" rezultand semnificatia "dragostea pentru lucruri libere de taxe".

MARCA POSTALA. Pe langa steag si stema, marca postala este element de identitate nationala. De altfel, marcile postale romanesti din perioada clasica sunt extrem de valoroase in lume, pornind de la celebrele Cap de Bour, primele marci postale adezive emise in Europa de Sud-Est. In 1858, Romania a emis marcile postale Cap de Bour desi se afla sub suzeranitate otomana. Vizitatorul Muzeului National Filatelic poate obtine astazi un timbru sec dupa acestea, cu ajutorul masinii care se gaseste in sala Cezar Librecht. Aceasta reproduce originalul prin care s-a realizat acum aproape 150 de ani, Capul de Bour. Drumul unui timbru pana la scrisoarea care il va purta pe umeri incepe cu macheta de timbru (layout-ul), continua cu eseurile (variante ale machetei de timbru pe diferite culori, eventual formate). Pe aceste eseuri, uneori, directorul Postei intervenea cu vreo modificare; urma coala cu varianta finala, pe care acesta semna drept "Bun de Tipar".

PATRIMONIU. Pe langa valoarea de obiect cultural sau valoarea pe care un timbru o are in colectie, exista, de asemenea, valoarea in bani pe care o are inscrisa pe el (valoarea faciala). Deosebite in acest sens sunt vechile timbre romanesti care poarta pe ele valoarea, inscrisa nu in lei, ci in parale. Pe langa faptul ca a purta cu tine un astfel de timbru este ca si cum ai tine in mana bancnote, marcile postale au si valoare de investitie: exista in lume o serie de companii, in special bancare, ce cumpara astfel de colectii, acestea devenind parte din patrimoniul respectivei companii, exact ca o colectie de tablouri. Nici valoarea creativa a acestui petic de hartie nu este deloc de neglijat: realizarea machetei pentru o emisiune de marci postale este, in sine, opera de arta.

SCRISOAREA. In afara de marca propriu-zisa, exista alte inca doua fatete importante: anvelopa (care, la randul sau, are propria poveste si propria evaluare) si, precum cireasa de pe tort, scrisoarea in sine. Aceste doua elemente sunt cu atat mai valoroase, cu cat sunt si mult mai rare: prima forma de colectionare a fost timbrul propriu-zis. S-au pastrat astfel foarte putine scrisori din perioada clasica. Acelea care au ajuns sa fie colectionate dezvaluie de la relatii comerciale sau relatii de afaceri pana la parfumul unei intregi epoci. Relatiile comerciale, istoria si valorile unei natiuni se desprind cu migala dintr-o bucatica de hartie; martore ale unui veac si mai bine de simtire romaneasca, de un an de zile timbrele si-au gasit si la noi locul pe care il merita: Muzeul National Filatelic.

PIONIERII FILATELIEI. Pentru Romania, un prim reper temporal este emiterea in 1858 a celebrelor Capete de Bour. Nu se stie cine a fost sau cand a aparut la noi primul colectionar, nu este exclus sa fi fost o moda preluata de la altii. Primele semnale privind colectionarea unor marci postale dateaza din 1860. Corespondentele care s-au pastrat pana acum sunt o prima dovada a infiriparii pasiunii. Iata cateva nume din aceasta perioada de pionierat: Dimitrie C. Butculescu, Constantin Moroiu, Al. Cantacuzino, Ioan Otetelesanu.

Incepand cu anii 1870, corespondenta filatelica pastrata devine mai numeroasa. De altfel, perioada aceasta consemneaza si primele nume de negustori de pe meleagurile noastre: spre exemplu Jaques Wortman din Bucuresti sau fratii Saraga, la inceput in Iasi apoi si in alte localitati.

Aceasta a fost perioada de pionierat a filateliei romanesti, marcata de parfumul inconfundabil al epocii. Numarul filatelistilor si al negustorilor incepe apoi sa creasca; apar din ce in ce mai des anunturi, articole comerciale sau documentare legate de marcile postale. Aparitia in ianuarie 1881 a primei reviste filatelice TIMBROPHILO este, asadar, o continuare fireasca.

De numele TIMBROFILUL se leaga si initiativa infiintarii primei asociatii filatelice din Romania: Societatea Filatelica Romana, primul presedinte fiind Dimitrie C. Butculescu. Acesta este si cel care a organizat prima expozitie filatelica in propria casa (decembrie 1891). "Am cerut colectionarului o fotocopie a primelor doua pagini, pentru a o publica in revista Academiei Europene de Filatelie. Cand vad asemenea raritati, am impresia ca am ajuns in cer si plutesc pe un nor" spune Jean Pierre Mangin, presedintele Academiei Europene de Filatelie (AEP), vorbind despre exponatele din colectia personala a lui Ulm Spineanu, cu exemplare din primele emisiuni ale Capului de Bour, recent expuse la Salonul Filatelic International Bucuresti 2005.

AEP. Academia Europeana Filatelica este o societate filatelica de prestigiu, printre membrii careia figureaza Nicolas Sarkozy - ministrul de interne al Frantei, printul Albert de Monaco, Edouard Dayan - Director General U.P.U., Thomas E. Leavey - ex. Director General U.P.U., Nicole Fontaine - presedinte de onoare al Parlamentului European.

"Colectiile romanesti sunt foarte minutioase; ele sunt mult mai studiate, mai migaloase, prezentate cu mai multa grija - nu exista nici un fel de dubiu vizavi de valoarea pieselor - si, nu in ultimul rand, respira acel respect al posesorului vizavi de obiectul posesiei" - explica Ulm Spineanu, posesorul uneia dintre cele mai admirate colectii romanesti

"Am cerut colectionarului o fotocopie a primelor doua pagini, pentru a o publica in revista Academiei Europene de Filatelie. Cand vad asemenea raritati, am impresia ca am ajuns in cer si plutesc pe un nor" - exclama Jean Pierre Mangin, presedintele Academiei Europene de Filatelie (AEP), vorbind despre exponatele din colectia personala a luiUlm Spineanu, cu exemplare din primele emisiuni ale Capului de Bour, recent expuse la Salonul Filatelic International Bucuresti 2005.
Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   poştale,   valoarea,   filatelie

Serviciul de email marketing furnizat de