x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Ştiri pe scurt

Ştiri pe scurt

de Gina Matei    |    13 Ian 2009   •   00:00

13 ianuarie 2009



ŢIPETE
Terapia prin ţipete este recomandată pentru contracararea stărilor negative. Sfârşitul Sărbătorilor Crăciunului, temperaturile scăzute şi criza economică mondială transformă începutul de an într-o perioadă stresantă, mai ales pentru persoanele care se întorc la birou după vacanţa de iarnă. "Când stresul vă copleşeşte, încercaţi o serie susţinută de ţipete", recomandă psihologii britanici. Cercetătorii au descoperit, în urma sondajului "The Sound or silence", că doar una din zece persoane preferă să stea într-un loc liniştit pentru a scăpa de stres, în timp ce peste 33% dintre respondenţi au declarat că preferă să ţipe.

DIABET
Celulele pancreatice prelevate de la donatorii aflaţi în moarte cerebrală pot vindeca diabetul de tip I. Oamenii de ştiinţă de la Colegiul de Medicină Albert Einstein din cadrul Universităţii Yeshiva au efectuat mai multe teste pe şoareci de laborator. Dacă rezultatele obţinute pe aceştia se confirmă şi pe subiecţii umani, bolnavii cu diabet de tip I nu vor mai fi nevoiţi să-şi facă injecţiile zilnice cu insulină, întrucât celulele pancreatice produc insulina necesară metabolizării glucozei din sânge.

MIT
Produsele prezentate ca având rolul de "detoxifiere" a organismului sunt inutile. Cei peste 300 de cercetători de la Asociaţia Sense About Science au analizat 15 produse, de la apă îmbuteliată la creme pentru exfolierea pielii, şi au descoperit că multe dintre acestea nu au  efect detoxifiant. Cercetătorii  au analizat produsele şi sloganurile publicitare ale companiilor. Nici o companie nu a folosit corect termenul "detoxifiant" potrivit definiţiei date de Oxford English Dictionary: "îndepărtarea substanţelor toxice sau a efectelor acestora". Cei mai mulţi dintre producători au recunoscut că au înlocuit termenii de "curăţare" şi "periere" cu "detoxifiere".

RISC
Adulţii care suferă de diabet de tipul II pot să se confrunte cu o scădere a capacităţilor mintale la scurt timp după apariţia maladiei. Cercetătorii de la Universitatea Alberta au descoperit că viteza de vorbire şi alte funcţii cognitive superioare, precum organizarea şi atenţia pentru detalii sunt serios agravate în cazul pacienţilor diagnosticaţi cu diabet de tipul II, comparativ cu adulţii sănătoşi. Totodată, diabetul este un factor de risc important în declanşarea altor boli degenerative, precum maladia Alzheimer. În Marea Britanie, numărul bolnavilor de diabet este în continuă creştere.

MOŞTENIRE
Dezvoltarea cancerului de sân depinde foarte mult de factorii moşteniţi. În urma unui studiu realizat în laborator la Institutul Naţional pentru Cancer din Bethesda, Maryland, au fost identificate cinci forme de cancer la sân şi s-a demonstrat că genele care contribuie la declanşarea metastazei pot fi moştenite. "Studiul acesta aduce noi informaţii despre rolul genelor moştenite în cazul cancerului de sân. Următorul pas este de a îmbunătăţi rolul epiteliului şi a stromei în dezvoltarea tumorii şi de a dezvolta o strategie de tratament eficient", consideră Kent W. Hunter, directorul Secţiei de Metastază din cadrul Laboratorului de Biologie şi Genetica Cancerului.

LEUCEMIE
Anomaliile unei gene permit predicţiile medicale în cazul leucemiei infantile. Cercetătorii din Florida, SUA, consideră însă că sunt necesare studii ulterioare pentru a determina modul în care variaţiile genei IKAROS declanşează reapariţia leucemiei acute limfoblastice. Terapiile actuale conduc la o rată a vindecărilor de 80% în cazul persoanelor care suferă de această formă de leucemie. În ciuda acestui fapt, pacienţii pot prezenta efecte secundare şi doar 30% din copiii la care s-a înregistrat o remisie a leucemiei supravieţuiesc mai mult de cinci ani. Doctorul Stephen Hunger, coordonatorul studiului, susţine că "rezultatele acestui studiu ne vor ajuta să îi distingem pe cei care sunt probabil incurabili de pacienţii care ar putea încerca cu succes diverse terapii".

CLASAMENT
Danezii sunt cei mai fericiţi europeni. Aceştia sunt urmaţi de suedezi şi finlandezi, la capătul opus al scalei situându-se bulgarii, ungurii, letonii şi portughezii. Totuşi, deşi sunt mai puţin fericiţi, portughezii se declară destul de mulţumiţi de condiţiile de trai. Standardul de viaţă, măsurat după venitul pe gospodărie, reprezintă un factor important pentru calitatea vieţii. Cel mai bine la acest capitol stau luxemburghezii. Pe locurile următoare se situează irlandezii şi olandezii, iar codaşe sunt cele mai noi membre UE: Bulgaria şi România.

LASER
Laserul reprezintă noua terapie în vindecarea bolii Alzheimer. Cercetătorii de la Universitatea din Osaka au marcat iniţial plăcile cu tioflavină, un indicator fluorescent, cu afinitate spre proteinele amiloide, prezente în cazul bolii Alzheimer. Descoperirea este foarte importantă deoarece metodele de tratament pentru Alzheimer ar putea fi înlocuite cu terapia prin laser. Pentru ca această tehnică să fie aplicată sunt însă necesare studii suplimentare.

CIOCOLATĂ
Dependenţa de ciocolată este asemănătoare cu cea de ţigări. Persoanele obeze care consumă multă ciocolată fără să poată controla pofta devin dependente de aceasta. "Carbohidraţii transformaţi puternic determină creşterea în mod rapid a cantităţii de zahăr din sânge, stimulând aceleaşi zone cerebrale ca şi nicotina sau drogurile", explică cercetătorul Simon Thornley. Consumatorii de ciocolată şi cei de tutun au în comun numărul mai mic de receptori de la nivelul creierului care generează senzaţiile de plăcere.

INUTIL
Vaccinul pneumococic nu reduce riscul apariţiei bolii în rândul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani. Dr Matthias Egger de la Universitatea din Berna, autorul studiului, consideră inutil acest vaccin în cazul persoanelor vârstnice, explicând că "politica fabricanţilor este de a introduce vaccinul mai ales acolo unde s-a instalat rutina infectării pneumocice". Nu s-a descoperit încă nici o dovadă care să ateste că acest tip de vaccin previne pneumonia.

OBEZITATE
Leptina, hormonul care suprimă senzaţia de foame, ar putea fi folosit şi pentru tratarea obezităţii. Acest hormon, care controlează apetitul, a fost descoperit în urmă cu zece ani şi a dat speranţe pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva excesului de grăsime şi obezităţii. Echipa de cercetătorilor de la Harvard a reuşit să obţină rezultate favorabile la persoanele obeze folosind şi medicamentele Buphenyl şi acidul tauroursodeoxicolic. La testele pe care aceştia le-au realizat pe animale au reuşit să obţină o sensibilitate a creierului multiplicată de zece ori, folosind aceste medicamente.

OXITOCIN
Hormonul oxitocin este responsabil pentru faptul că oamenii reţin mai bine trăsăturile feţei decât numele persoanelor. Hormonul este cunoscut pentru faptul că le ajută pe mame să stabilească o strânsă legătură cu bebeluşii lor în timpul alăptatului. Cercetătorii care au efectuat acest studiu le-au cerut participanţilor să folosească sprayuri nazale care conţineau fie oxitocină, fie placebo şi le-au prezentat imagini cu feţe umane şi obiecte. La un test ulterior, voluntarii care au folosit spray nazal cu oxitocină au recunoscut mai multe figuri, comparativ cu cei din grupul care a primit placebo.

VEDERE
Lipsa luminii solare reprezintă cauza principală a unei vederi mai proaste. Cercetătorii australieni au comparat vederea unor copii din Singapore şi China, cu vârste de până la 6 ani. Ei au descoperit că 3% dintre copiii chinezi şi 30% dintre copiii din Singapore aveau nevoie de ochelari. Toţi copiii au stat aproximativ acelaşi timp citind, privind la televizor şi jucându-se pe calculator, însă copiii din Singapore au petrecut aproximativ 30 de minute pe zi în aer liber, pe când cei din China două ore. Profesorul Ian Morgan, coordonatorul echipei de cercetători, a declarat că "miopia a fost declanşată de anumite substanţe poluante din mediul înconjurător, şi nu de gene".

CANCER COLORECTAL
Tratamentul hormonal pentru prevenirea simptomelor de menopauză reduce riscul cancerului colorectal cu până la 45%. Acest procentaj depinde de hormonul folosit în timpul tratamentului şi de durata acestuia. Cercetătorii americani consideră foarte importantă această descoperire, deoarece cancerul colorectal este a treia cauză de deces în rândul femeilor. Potrivit acestora, femeile care au făcut tratament la menopauză cu estrogen prezintă o reducere a riscului de cancer colorectal cu 17%, cele care au făcut tratamentul în mod constant prezintă un risc cu 25% mai mic, iar pentru cele care au urmat tratamentul timp de 10 ani, riscul este redus cu 26%.

DEMENŢĂ
Tulburările de somn pot indica apariţia demenţei. Maladia Parkinson sau demenţa apare cu precădere la persoanele care în timpul somnului plâng sau devin agitate. Studiul a fost efectuat pe un grup de 93 de persoane cu diferite tulburări de somn pe o perioadă de cinci ani. Cercetătorii au observat că 26 dintre participanţii la studiu au dezvoltat o boală neurodegenerativă, maladia Parkinson a apărut la 14 dintre aceştia, şapte au dezvoltat demenţa cu corpi Lewy şi patru au fost diagnosticaţi cu boala Alzheimer.

MELANOM
Persoanele vindecate de melanom prezintă un risc crescut de a face din nou cancer. Cercetătorii de la Universitatea Queen din Belfast au studiat cazurile a 21.000 de persoane care au fost tratate de alte tipuri de cancer de piele în afară de melanom şi cazurile a 1.800 de persoane care au suferit de melanom malign, pentru a le detecta pe cele care au mai suferit de o formă de cancer după vindecarea primei afecţiuni. O persoană care a urmat tratament contra cancerului de piele prezintă un risc cu 57% mai mare de a face o boală neoplazică, în timp ce riscul ca persoanele care au fost tratate de melanom să facă din nou cancer este de două ori mai mare.

×
Subiecte în articol: cancer cercetătorii info