x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sugativa academica de fonduri europene

0
06 Iun 2005 - 00:00

Rectorul Universitatii "Al.I. Cuza" din Iasi a descoperit unul din secretele cele mai ravnite in ultimii ani. Un secret la fel de atragator ca rezultatele la loterie: cum sa atragi bani europeni. Si parca nimeni nu-l mai poate opri. Si pentru ca stie ca nu poate fi singurul care sa se infrupte din turta fondurilor europene, el vrea sa-i invete si pe altii.

  • de ALINA BIISAN
    Opinia studenteasca
  • STRATEGIE. Rectorul Oprea (stanga) conduce de cinci ani institutia ca pe o intreprindere academica
    Pe malul Bahluiului, Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" isi trimite profesorii pensionari la vatra si inchide usile facultatilor aflate in deficit. Declaratia prorectorului cu activitatea economico-financiara, cum ca s-a intrat deja in fondul de rezerva al universitatii, din cauza autonomiei financiare a fiecarei facultati, aduce pe Bahlui miros de apa sambetei. La polul opus, al Iesilor, pe Copou, cea mai veche universitate din tara nu da semne de batranete: isi cumpara balon, renoveaza si cladirea vecinului, si-a facut trust de presa, gradinita, isi angajeaza zeci de studenti cu jumatate de norma si isi alege mascota. Pe langa toate acestea, Universitatea s-a infipt cu un picior in Uniunea Europeana si in banii ei. Rectorul Dumitru Oprea a priponit institutia de gardul Europei, chiar daca ea, in spiritul traditiei, dadea incapatanata din cap.

    INTREPRINDEREA. Cea mai veche institutie de invatamant superior din Romania este printre putinele universitati din tara care nu-si afiseaza saracia, desi Ministerul Educatiei si Cercetarii a strans sacul de bani la gura cand a fost vorba sa verse in palaria invatamantului universitar iesean. Dumitru Oprea, economist, rector al Universitatii "Alexandru Ioan Cuza", la al doilea mandat, a ales sa nu se planga si sa caute solutiile care aveau sa salveze Universitatea de la "faliment". Acolo unde ministerul acorda un miliard, rectorul asigura ca e nevoie de mai mult, dar ca universitatea va finanta din surse proprii. Pentru consolidarea corpului A, cel mai reprezentativ pentru imaginea institutiei, universitatea a primit 500 de milioane de lei. Administratia din Copou s-a amuzat de suma si, din venituri proprii, a reusit sa schimbe fata cladirii.

    Pe langa planurile rectorului de a monta doi lei de piatra care sa troneze pe treptele universitatii, banii ministerului par mai degraba o gluma rasuflata. Anul trecut, universitatea a investit in renovarea caminelor 60 de miliarde, din fonduri proprii, in conditiile in care bugetul national acordat finantarii campusurilor pe 2004 a fost de 120 de miliarde. "Pentru anul universitar 2005-2006, caminele vor intra intr-un program de reabilitare, beneficiind de o finantare de la buget de 22 miliarde de lei. Restul de pana la 44 de miliarde vor fi adaugati din veniturile proprii", a precizat Dumitru Oprea.

    Excedentul de bani la Universitatea "Al. I. Cuza" este rezultatul faptului ca rectorul conduce institutia ca pe o "intreprindere academica". In cei cinci ani de cand se afla la carma institutiei, a investit si a obtinut profit in propria ograda. Asta in conditiile in care Legea Finantelor Publice din 2002 interzice institutiilor publice sa efectueze operatiuni financiare in alte institutii decat unitatile Trezoreriei statului. Cu alte cuvinte, decizia l-a obligat pe rector sa se dezvete de un obicei mai vechi al sau, acela de a depune banii universitatii in banci comerciale, pentru a obtine profit. In 2002, din depozitele bancare au rezultat 25 de miliarde. Un an mai tarziu, la intrarea in vigoare a legii de mai sus, banii depusi la Trezoreria statului au adus un profit de numai 8 miliarde.

    EVALUATOR EUROPEAN. Desi i s-a reprosat ca pune interesele economice pe primul plan si pe cele academice in plan secund, Dumitru Oprea a gasit o modalitate de a impaca si capra, si varza: fondurile europene pentru cercetare. Acum cinci ani, "universitatile se gandeau de regula numai la cele in jur de 200 de miliarde, care sunt alocate Consiliului National al Cercetarii Stiintifice in Invatamantul Superior (CNCSIS). Dar exista mari programe nationale de cercetare care au anual in jur de 2.000 de miliarde, deci de 10 ori mai multi bani. Pe proiectele ce se vor trimite de acum la nivel national poti sa iei chiar pana la 10 miliarde. Este o suma interesanta", constata rectorul.

    Lipsa curajului de a intra in sisteme competitive, cum sunt cele europene, precum si lipsa informarii au facut ca si ceilalti lideri ai mediilor universitare sa nu vada avantajele unor programe de finantare, cum este Programul Cadru 6, unde sunt aproximativ 17,5 miliarde de euro pe care Europa le aloca numai cercetarii pe diverse domenii. Cand altii stateau pe ganduri, Dumitru Oprea era deja acceptat ca expert evaluator al Comisiei Europene, pe Programul cadru 5, la Tehnologiile Societatii Informationale. "Atunci m-am simtit bine si rau. Bine pentru ca nu eram nevoit sa spun vreun proiect care venea din universitatea mea - ca evaluator trebuie sa declari daca ai vreun interes - , dar m-am simtit foarte rau ca nici macar din Romania nu veneau proiecte. Dupa ce m-am intors de acolo, am introdus pentru prima data in universitate cursul de Management Proiecte."

    OAMENII RECTORULUI. Dumitru Oprea crede ca multi oameni din universitate si-au facut un scop din a face proiecte viabile: "Gustul succesului reprezinta un virus teribil de placut", spune acesta. La Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul universitatii, exista un astfel de om, care a prins gustul proiectelor si carligele cu care banii ajung la sigur in pusculita. Lect. univ. dr. Dan Chirlesan a scris si castigat pana in prezent zece astfel de proiecte. Ca sa fie acceptate, ele "trebuie sa raspunda formularului, sa fie inovative, sa nu copieze alte proiecte si sa lase impresia ca exista capacitate de implementare". Reteta pare simpla, insa nu asta arata grosimea a patru dosare intocmite pe un singur proiect.

    Ultimul dintre proiectele castigate de Chirlesan, "Optimizarea procesului Bologna in universitatile din Romania. Cazul Universitatii Cuza. (Optimus Acronim)", a sustinut tot cu fonduri straine punerea in practica a unei idei mai vechi a rectorului: "Departamentul de Cercetare si Management Proiecte." Infiintat anul acesta, el aduna eforturile a sase studenti, angajati de universitate cu jumatate de norma, care pe viitor vor scrie proiecte si vor oferi consultanta tehnica celor care nu stiu sa le scrie. Deocamdata se limiteaza la a pune in practica ideile rectorul. Au pe rol infiintarea Muzeului Universitatii, transformarea Salii Pasilor Pierduti intr-un circuit turistic, crearea unui Copy Center, infiintarea unui centru ebraic la Iasi. Cel mai indraznet proiect este insa pizzeria. Universitatea vrea sa cumpere un cuptor de lemne, singurul din Iasi, sa aduca un bucatar din Italia si sa trimita studenti la stagii de pregatire gastronomica, prin mobilitati Leonardo.

    ORASUL DIN ORAS. Constienti ca sunt abia la inceputul drumului, cei sase studenti nu gasesc trasnite ideile rectorului. Numai un om cu gandire ingusta ar gasi planurile sale de a transforma universitatea intr-un oras, deplasate. Ce universitate si-a mai facut gradinita pentru copiii angajatilor sai si are intentia de a continua cu clase primare, gimnaziale si liceu. Ce universitate si-ar cumpara un balon numai pentru a-si ridica oaspetii deasupra orasului la ceremonii sau ar investi 20 de milioane in mascota institutiei, bufnita Alexa. Universitatea are tot ce ii trebuie unui oras care se respecta: 13 camine, hotel, cantina, trust de presa (agentie de stiri, newsletter, radio si pe viitor, televiziune), gradina botanica, editura, statiune biologica, biblioteca. Oricat de trasnite par ideile rectorului, cele mai multe dintre el fie construiesc imaginea universitatii, fie ii aduc bani.

    INVESTITII
    Resursele internationale financiare atrase prin cercetare au evoluat in felul urmator:

  • 1998 - 368.459 mii de euro
  • 1999 - 201.405 mii de euro
  • 2000 - 400.512 mii de euro
  • 2001 - 1.080.771 milioane de euro
  • 2002 - 740.337 mii de euro
  • 2003 - 397.672,5 mii de euro
  • 2004 - 244.075 mii de euro
  • Citeşte mai multe despre:   arhiva jurnalul,   miliarde,   universitatii,   proiecte,   universitatea,   oprea,   dumitru oprea

    Serviciul de email marketing furnizat de