Tocati de presa franceza

Bulgaria si Romania au revenit in vizorul presei europene dupa votul de miercuri de la Strasbourg, dupa o lunga perioada in care atentia s-a concentrat asupra altor state candidate, precum Croatia sau Turcia. Daca unele ziare s-au multumit sa anunte sec rezultatul votului, altele, indeosebi in Franta, au tocat marunt atat cele doua tari, cat si prestatia europarlamentarilor.

CRITICATI. Europarlamentarii sunt acuzati ca una au spus, alta au facut cand au zis "Da" Romaniei si Bulgariei

Votul de miercuri de la Strasbourg nu face decat sa mascheze serioasele lipsuri si intarzieri in pregatirile de aderare ale Romaniei si Bulgariei, Parlamentul European dovedind, ca sufera de schizofrenie, iar girul acordat celor doua state candidate pune serios in pericol Franta. Acestea ar fi, in linii mari, concluziile trase de jurnalistii de la Le Figaro dupa ce eurodeputatii au confirmat noul val de extindere ce va include Romania si Bulgaria.

"Parlamentul European s-a dovedit, din nou, perfect schizofrenic, votand, cu o majoritate zdrobitoare, in favoarea aderarii Bulgariei si Romaniei si indicand, in acelasi timp, toate argumentele care pledau pentru o decizie contrara", este chiar prima fraza a articolului care desfiinteaza, in egala masura, prestatia membrilor Legislativului Uniunii si pe cea a autoritatilor de la Sofia si Bucuresti. Le Figaro aminteste ca votul da cale libera semnarii Tratatului de Aderare celor doua tari la UE si ca integrarea propriu-zisa va avea loc, cel mai devreme, la 1 ianuarie 2007. "Un deznodamant pozitiv, dar care mascheaza cu dificultate intarzierile serioase acumulate de autoritatile din cele doua capitale", se arata in articol.

Tonul articolului se justifica prin implicatiile pe care votul de la Strasbourg le va avea asupra Frantei. Acestea sunt explicate atat in Le Figaro, cat si in alte ziare europene. O prima implicatie este una de tip economic, care ii va afecta indeosebi pe agricultorii francezi. Este vorba despre 7,9 miliarde de euro care vor lua drumul Romaniei si Bulgariei sub forma fondurilor comunitare acordate sectorului agricol. Acesti bani se vor obtine in baza economiilor ce trebuie facute de alte economii agricole ale Uniunii, categorie din care face parte si Franta. Teoretic, fermierii din aceasta tara vor fi in pierdere in ceea ce priveste subventiile venite de la Bruxelles. "Atat Romania, cat si Bulgaria inregistreaza o valoare a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor inferioara mediei din Uniunea Europeana, ceea ce ii face pe francezi sa se ingrijoreze ca extinderea le va afecta sumele primite pentru agricultura si industrie", scrie si publicatia electronica EuObserver.

EFECT NEASTEPTAT. Presa straina atentioneaza si asupra unui alt impact negativ pe care l-ar putea avea decizia de miercuri, si anume un si mai hotarat "NU" al francezilor fata de Constitutia europeana. "Unii deputati spun ca disputele din Parlament asupra Romaniei si Bulgariei ar putea dauna eforturilor Guvernului francez de a-si asigura un vot pozitiv la referendumul privind Constitutia UE, care va avea loc la 29 mai.

Publicul francez, care si-a pierdut deja entuziasmul dupa precedenta largire a UE, ar putea respinge Constitutia, dupa cum arata sondajele de opinie, amenintand sa arunce Uniunea in degringolada politica", scrie Financial Times. Presa straina il citeaza si pe raportorul pentru Romania al Parlamentului European, Pierre Moscovici, care a atentionat ca "in acest moment, cand francezii dezbat tratatul constitutional, semnalul pe care il dam nu ar trebui sa fie unul de scepticism fata de largire".

"Romanii si bulgarii, bineveniti, insa...", este titlul comentariului aparut in ziarul belgian Le Soir, care arata ca deputatii europeni fac presiuni asupra celor doua tari pentru a-si multiplica eforturile in scopul de a ajunge la standardele europene, mai ales in materie de lupta impotriva coruptiei, de garantare a drepturilor civile, a protectiei minoritatilor etnice si a controlului frontierelor. La Libre Belgique aminteste de clauza de salvgardare, "o presiune prieteneasca si care asorteaza unda verde data Romaniei de Parlamentul European".

OBIECTII VECHI. "In conditiile in care si-au pus problema ca ar fi prematur sa voteze acum asupra aderarii celor doua tari, faptul ca eurodeputatii le-au spus "Da" Romaniei si Bulgariei ridica o serie de nelamuriri", scrie si Le Monde. Jurnalistii francezi se intreaba in ce masura se pot adapta cele doua tari normelor democratice europene, mai ales in conditiile in care este vorba despre doua regimuri "care nu au solutionat problema minoritatilor". Nu scapa neabordata nici problema orfelinatelor din Romania, care, scrie Le Monde, sunt, in continuare, insalubre si prost administrate.

Emotiile care au precedat dezbaterea de la Strasbourg sunt descrise pe larg de presa poloneza. Cotidianul Wprost noteaza ca o parte din eurodeputati a vrut sa amane dezbaterea, argumentand ca ea are loc prea devreme, "cu 21 de luni inaintea planificatei intrari a ambelor tari in UE, in timp ce atat Bulgaria, cat si Romania mai au inca de indeplinit multe dintre obligatii, in principal in problemele administratiei si justitiei, a luptei cu coruptia, controlului frontierelor si minoritatilor nationale".

IGNORATI DE BRITANICI

Presa din Marea Britanie nu s-a inghesuit sa publice articole legate de votul de miercuri din Parlamentul European. Sub titlul "Parlamentul European sustine aderarea Bulgariei si Romaniei", Financial Times arata ca acele doua state se vor alatura Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007 si aminteste de posibilitatea ca aderarea sa fie amanata cu un an in cazul in care candidatii nu isi indeplinesc obligatiile. "Multi parlamentari sunt nemultumiti ca, dupa ce si-au dat acordul pentru Tratatul de Aderare, nu vor mai avea nici un cuvant de spus in privinta oportunitatii ca Sofia si Bucurestiul sa adere in 2007 sau 2008, lasand toate deciziile importante in seama Comisiei Europene si a statelor Uniunii", mai noteaza prestigiosul cotidian. The Guardian comenteaza ca Bulgaria pare sa aiba asigurata aderarea in 2007, dar ca reusita Romaniei de a se incadra in acest termen este pusa sub semnul indoielii. "Faptul ca Romania va indeplini toate criteriile de aderare pana in 2007 este privit cu scepticism, mai ales cand vine vorba despre probleme precum coruptia sau tratamentul aplicat minoritatii rrome", se arata in articol.

"SUCITI"

Un vot ce urma sa consfinteasca aderarea europeana a Romaniei si a Bulgariei, despre care se stia cam tot ce era de stiut, s-a transformat, in ultima clipa, intr-o reglare de conturi intre Parlamentul European si alte doua importante foruri comunitare. Intr-o incercare de a-si reafirma autoritatea si de a fi recunoscuti drept membri ai unei institutii care isi justifica existenta, europarlamentarii aproape ca au prins Romania si Bulgaria in mijlocul unei dezbateri despre cine si cum ar fi trebuit sa le explice costurile noului val al extinderii. Cu cateva zile inainte de votul de miercuri, grupurile parlamentare isi exprimasera intentia de vot. Chiar si cu formulari de tipul "Un "DA" conditionat" sau "Un "DA" rezervat", pozitiile lor erau destul de clare. Faptul ca partidul cel mai mare din Legislativul UE a decis in ultima clipa sa ceara amanarea votului si a hotarat in timpul sedintei sa renunte la aceasta cerere a aratat cat de volatila poate fi sustinerea unei grupari. Faptul ca motivatia data pentru cererea de amanare a fost nu stadiul de pregatire al celor doua tari, ci lipsa de comunicare intre Parlament, Comisia Europeana si Consiliul de Ministri demonstreaza, din nou, dorinta partidelor din PE de a se impune drept "cenzori" ai celorlalte institutii ale UE si arata felul in care astfel de calcule interne puteau incurca socotelile pentru Bucuresti si Sofia.

AVERTISMENT "Publicul francez, care si-a pierdut deja entuziasmul dupa precedenta largire a UE, ar putea respinge Constitutia, dupa cum arata sondajele de opinie, amenintand sa arunce Uniunea in degringolada politica" Financial Times

COMENTARIU "Parlamentul European s-a dovedit, din nou, perfect schizofrenic, votand in favoarea aderarii Bulgariei si Romaniei si indicand, in acelasi timp, toate argumentele care pledau pentru o decizie contrara Le Figaro