x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Trei povesti de succes

Trei povesti de succes

01 Mar 2005   •   00:00

GURMANDUL IN BUCATARIE


TUDOR CIRES

Apa vie, apa moarta, apa de leac: ipostaze ale unui lichid despre care stim tot atat de putin, cat despre aer si pamant. "Totul curge", medita anticul Heraclit, sugerandu-ne ca apa e semnul vietii si al mortii. Intr-un continuu amestec, intr-o mecanica subtila si inefabila, apa vie si apa moarta ne vorbesc despre amalgamul organic al fiintei. Daca apa primordiala a viului planetar e un produs divin, derivatele sale - ceaiul si vodka - sunt rodul combinatiei aleatorii descoperita, uneori, in momente bizare. Apa mai e numita "izvorul vietii", ceaiul e "licoare tamaduitoare", iar vodka - "lacrima painii". Toate trei sunt alintate de omul de rand "apita", "ceiut", "vodculita", ca pe fiinte dragi si apropiate. Diferite ca gust, miros, culoare si efecte asupra organismului, aceste bauturi definesc, totusi, destinul nostru: poveste de succes care dureaza o viata sau o singura clipa...

Vodka, apsoara...

Vodka, sau "apsoara" (diminutiv de la rusescul voda, apa), e bautura traditionala in Rusia. Tarul Ivan cel Groaznic a fost primul care a pus monopolul de stat asupra fabricarii, marcand inceputul istoriei votcii. S-a distilat mai intai la Moscova, unde i se spunea "rachiu de calitate superioara" sau "lacrima painii". In timpul lui Petru cel Mare, fiind din ce in ce mai multa, vodka a devenit si din ce in ce mai proasta. Preocupata de scaderea beneficiilor, regina Caterina a II-a ii autorizeaza pe nobili sa distileze rachiul pe domeniile lor. A fost epoca in care bautura a dobandit o puritate exceptionala! Pentru nobilii rusi era o onoare sa distileze vodka purtand numele familiei lor, nume pe care-l regasim azi pe etichetele unor prestigioase marci de export. Se vindea la greutate, nu la volum, pentru ca falsificarea sa fie imposibila. O caldare de votca trebuia sa aiba 15 kilograme, mai mult, insemnand ca a fost indoita cu apa. La rusi, vodka insoteste mancarurile grase de carne si peste sarat. Se recomanda impreuna cu jambonul, placintele "blini" facute cu ulei, smantana proaspata si caviar, dar si cu pelmeni - coltunasi de marimea unei nuci cu umplutura de carne. Vodka se armonizeaza cu antreurile de legume - varza murata, castraveti, ciuperci sarate, rosii si pepene in saramura. In Rusia, se bea "ruseste", adica 150 de grame o data si cel putin in doi. Dupa toast, paharul se da obligatoriu peste cap si se gusta "zacuski" - ardei marinati sau castraveti dulci-acrisori. Primul toast e dedicat evenimentului: casatorie, aniversare, reintalnire. In traditia husarilor, al doilea toast e pentru femei: barbatii se ridica, isi bat calcaiele, paharul se pune pe cot si se bea "a la sant... des dames".

MENDELEEV GASESTE ELEMENTUL LIPSA
Reteta moderna a vodcii rusesti isi datoreaza existenta lui Mendeleev, celebrul chimist creator al Tabelului periodic al elementelor. El a descoperit ca proportia ideala de apa si alcool in votca este de 40 de grade. In 1894, guvernul rus elibereaza un brevet pentru vodka lui Mendeleev, care primeste numele "Moskovskaya Osobaya" - vodka moscovita speciala. Standardul de 40 de grade a diferentiat vodka ruseasca de alte bauturi alcoolice din Europa in care proportia de alcool era fie mai putin importanta, fie depasea "echilibrul perfect" cum spunea Mendeleev.

Apa buna de leac

Iata ce spune legenda: in anul 2737 i.Hr., imparatul chinez Shen Nung fierbea niste apa la umbra unui copac. Cum batea vantul, frunzele au cazut in apa fierbinte, dandu-i un parfum si o culoare delicate. Imparatul a gustat, i-a placut si a mai baut o cana... De fapt, ceaiul apare in China in secolul al IV-lea si ajunge in Occident prin secolele XVII-XIX, cand englezii fac din el bautura nationala. In stare salbatica, arborele de ceai atinge pana la 30 m inaltime. Cultivate, plantele cresc pana la un metru de la sol, pentru a usura culegerea frunzelor si a le expune ideal la soare. Ceaiul parfumat se obtine amestecand flori sau seminte cu flori. Ceaiul de jasmin (iasomie) se pregateste cu flori nedeschise, culese noaptea. In stare proaspata, frunzele de ceai contin magneziu, potasiu, zinc si fluor. Teina este mai putin excitanta decat cafeina, datorita taninului. Ea are efect diuretic, stimuleaza secretiile gastrice si provoaca o activitate psihica necesara pentru depasirea efortului fizic si lupta impotriva oboselii. Ceaiul verde poate preveni cancerul si favorizeaza o mai buna rezistenta la agresiunile timpului, incetinind procesele de imbatranire a organismului. Taninul continut de ceai are o actiune vecina cu cea a vitaminei P, favorizand cresterea rezistentei parului. Banuia, oare, imparatul chinez ce planta valoroasa i-a cazut in cana?

Reteta de ceai milenar
In China antica, ceaiul se consuma sub forma unei turte din frunze zdrobite si presate, fierte cu orez, seminte, scoarta de copac, portocala, lapte si ceapa. Sub dinastia Song, e preparat ca decoct: frunzele se macina, se adauga apa si se bate amestecul pana se face spuma. Abia sub dinastia Ming ceaiul a inceput sa fie consumat sub forma sa actuala.

CATE CEAIURI SUNT PE LUME
Exista numeroase varietati de ceai. Ceaiul alb se prepara din muguri sau varfuri tinere de creanga: sarac in tanin, se lasa sa se infuzeze timp indelungat; de o mare finete, acest ceai cere un gust avizat pentru a-l putea aprecia. Deoarece recoltarea se face doar doua zile pe an, este ceaiul cel mai scump din lume. Ceaiul verde sta la baza ceaiului de menta servit in tarile arabe; nu se altereaza si poate fi consumat pe tot parcursul zilei. Ceaiul fermentat e la mare cautare in China pentru virtutile sale medicinale; se consuma seara sau dupa-amiaza, datorita slabului continut in teina. Ceaiul galben e o varietate rara, cu o fermentatie la fel de scurta precum a ceaiului verde, dar repetata de mai multe ori.

Apa vie

Apa potabila a inceput sa fie sterilizata inaintea distribuirii abia din 1886, in Anglia. Pe atunci, fluviul Tamisa era atat de poluat, incat doar anghilele puteau trai in el. Azi, Tamisa a revenit la viata si e chiar populata cu somoni! In Europa, apa potabila e un produs cu compozitie strict reglementata de norme fixe, din 1980. Sunt trei feluri de apa: de la robinet, facuta potabila printr-un tratament special si care trebuie sa raspunda criteriilor foarte stricte ale potabilitatii elaborate de Ministerul Sanatatii. Ministerul indica dozele maxime admisibile ale poluarii, care reprezinta o cantitate de lichid absorbita de un individ pe perioada intregii vieti. Apa de la fantana - e apa buna de baut fara un tratament special. Apele minerale, potrivit legislatiei, se diferentiaza prin proprietati favorabile sanatatii, constatate de instante stiintifice. Cateva statistici releva ca un om consuma curent 145 litri de apa pe zi. Aceasta se compune din 7% alimentatie si 93% igiena si spalarea rufelor. Un dus ia 60-80 litri de apa. O baie in cada, 120-200 litri. Traind in era civilizatiei, lipsa apei ne deprima. Cu atat mai mult, nu putem imagina viitorul fara ea. Suport al vietii, apa nu ramane doar o taina terestra, ci se transforma, sub ochii nostri, intr-o provocare galactica.

SI TOTUSI, CURGE!
Apa a adus, intotdeauna, celebritate inventatorilor. Doua exemple: Arhimede descopera o lege a fizicii cufundat in cada de baie, iar Watt inventeaza locomotiva cu aburi... aplecat deasupra cratitei fierbande!
×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul ceaiul vodka