x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul UE - Liber la munca dupa 2006

UE - Liber la munca dupa 2006

de Maria Toader    |    29 Sep 2005   •   00:00
UE - Liber la munca dupa 2006

La recomandarea Comisiei Europene, cele 12 tari ale Uniunii care au impus restrictii pe piata muncii iau in calcul ridicarea acestora incepand din 2006, creand un precedent pozitiv pentru Romania si Bulgaria.

La recomandarea Comisiei Europene, cele 12 tari ale Uniunii care au impus restrictii pe piata muncii iau in calcul ridicarea acestora incepand din 2006, creand un precedent pozitiv pentru Romania si Bulgaria. Semnalele pozitive de la Bruxelles si campania dusa de presa internationala pot stimula favorabil integrarea cat mai rapida a muncitorilor estici in structurile profesionale europene.

Muncitorii romani ar putea avea sanse mari sa fie primiti fara temeri de catre statele europene. "Principala asteptare pe care o au romanii de la Uniunea Europeana, de a avea acces fara restrictii la locuri de munca bine platite in spatiul comunitar, s-ar putea materializa mai curand decat era de asteptat", nota recent Jurnalul National, dupa un raport in acest sens, prezentat de un fost comisar european. Mai nou, un membru al Executivului Uniunii da semnale pozitive. Chiar daca se codesc sa reduca dintr-o data perioadele de tranzitie pentru muncitorii din noile state membre, europenii au convenit totusi sa dea un raspuns final in primavara lui 2006.

SOVAIALA. Statele cu vechime ale UE sunt inca indecise daca sa isi deschida granitele pentru muncitorii din Est. Lipsa de incredere si precautia sunt doua argumente des utilizate de europeni referitor la problema imigrantilor. In urma raportului "Cui ii e frica de extinderea Uniunii" al fostului comisar european pentru Concurenta, Mario Monti, prezentat parlamentarilor europeni, prin care italianul cerea renuntarea "cat mai curand posibil" la aceste aranjamente tranzitorii, lucrurile au inceput sa ia o alta turnura.

Executivul de la Bruxelles, prin persoana comisarului pentru Munca si Afaceri Sociale, Vladimir Spidla, a preluat propunerea facuta de Monti. Spidla s-a aratat cu atat mai deschis la concluziile italianului cu cat provine din Cehia, unul dintre statele care ar beneficia de pe urma ridicarii barierelor in calea liberei circulatii a serviciilor.

RAPORT IMPORTANT. Zilele trecute a fost initiata o campanie de strangere de date cu privire la aranjamentele tranzitorii pe care cele 12 state europene le-au impus pentru opt dintre noile state membre. Aceste informatii vor fi transpuse intr-un raport referitor la libertatea circulatiei care va fi publicat in luna ianuarie. Raportul va include, de altfel, si recomandari cu urmatorii pasi pe care statele membre trebuie sa ii faca in domeniul muncii. Pe baza acestuia, tarile UE vor decide in luna aprilie daca vor prelungi perioada de tranzitie initiala cu inca trei ani, pana in 2009.

In cazul in care statele UE ar renunta in 2006 la aceste restrictii, Romania si Bulgaria s-ar afla indirect printre beneficiari. Piata comunitara a muncii ar fi deschisa, creand un precedent pozitiv pe baza caruia si perioadele de tranzitie care ne vor fi impuse o data cu aderarea ar putea fi reduse sau chiar in totalitate eliminate.

PRECAUTII INUTILE. Presa europeana este si ea de parere ca a venit timpul pentru incheierea rapida a perioadelor de tranzitie pentru piata muncii impuse tarilor care au aderat la 1 mai 2004 la Uniunea Europeana. Pentru Financial Times, "campania tacuta dusa de noile state membre pentru ridicarea controalelor merita un sprijin puternic fiindca Uniunea Europeana are nevoie de acel dinamism economic pe care doar migrantii il pot genera". "Restrictiile la munca sunt vestigii ale diviziunii Europei de catre razboiul rece.

Europenii din Est, care au luptat atat de multa vreme pentru libertatea lor, nutresc resentimente in fata acestor masuri discriminatorii." Cotidianul economic subliniaza ca batrana Europa, cu economie stagnanta, are tot interesul sa deschida portile. "Ridicarea controalelor ar trimite un semnal puternic: UE ar fi angajata atat la incheierea procesului sau de reunificare, cat si la relansarea propriei sale economii", conchide ziarul economic britanic.

ASTEPTARI

"Aceasta limitare la sacrosancta libera circulatie a persoanelor va fi pana in luna mai 2006 si, deja, capitalele Europei Centrale, ca Varsovia si Budapesta, ii imping pe occidentali sa renunte la o bariera, care ar putea fi prelungita trei, chiar cinci ani"
La Libre Belgique

TENDINTA

"Batrana Europa, cu economie stagnanta, are tot interesul «sa deschida portile». Ridicarea controalelor ar trimite un semnal puternic: UE ar fi angajata atat la incheierea procesului sau de reunificare, cat si la relansarea propriei sale economii"
Financial Times

SEMNAL POZITIV
Libera circulatie a fortei de munca, una dintre valorile europene cele mai pretuite, a fost luata in calcul de Bruxelles si in relatiile cu alte state care nu fac parte din organismul comunitar. Recentul vot de incredere acordat de catre Elvetia celor zece state ale UE, care au aderat la 1 mai 2004, prin care aceasta deschide granitele si muncitorilor din centrul si estul Europei, intareste sansele noilor state privind eliminarea aranjamentelor tranzitorii mentinute de 12 dintre statele europene. La sfarsitul saptamanii trecute, 56% din cetatenii elvetieni s-au declarat de acord, in cadrul unui referendum, pentru extinderea acordului privind libera circulatie a muncii, incheiat cu Bruxelles-ul si pentru noii membrii ai Uniunii. Votul a avut in realitate o miza dubla: pe de o parte a fost un test pentru cele zece state, iar pe de alta parte, a reprezentat un punct de cotitura pentru cooperarea dintre comunitatea europeana si Berna. Un alt aspect pozitiv al acestui referendum il poate reprezenta si faptul ca acest acord extins va putea fi folosit drept precedent de catre Romania si Bulgaria, muncitorii din cele doua state putand beneficia,dupa integrare, de acest acord.
INCREDERE. Elvetienii au fost printre cei care au deschis portile muncitorilor din Est

O PIATA CU PROBLEME
Piata muncii la care vor sa adere cat mai repede cu putinta atat cele zece noi state membre, cat si Romania si Bulgaria dupa momentul integrarii se afla pentru moment intr-un tumult provocat de mai multe propuneri de reformare a directivelor europene ce reglementeaza acest sector. Cea mai dezbatuta norma europeana este asa-numita directiva privind munca temporara. Sindicatele europene cer Bruxelles-ului sa nu renunte la propunerea de reformare a acestei directivei prin intermediul careia muncitorii angajati temporar ar beneficia de aceleasi drepturi ca cei angajati pe termen lung. Varianta initiala a acestei norme europene a intampinat, de altfel, rezistenta mai multor state membre si chiar a Executivului european fiind blocata inca din anul 2003. "Fara nici un dubiu aceasta este o directiva extrem de importanta pentru sectorul muncii. Ea este foarte utila pentru numarul mare de angajati temporar care ar beneficia astfel de noi conditii de munca si de plata", a subliniat reprezentantul unui sindicat din Marea Britanie.

ANULAREA RESTRICTIILOR, CERUTA DE PRESA
"Invazia nu a avut loc", constata La Libre Belgique. Astfel, "extinderea Uniunii nu a fost insotita de un val masiv de muncitori venind din Europa centrala si tarile baltice", relateaza cotidianul belgian. De la 1 mai 2004, data extinderii Uniunii, 622 de cetateni din noile state membre, din Europa Centrala si tarile baltice, s-au instalat in Belgia, potrivit cifrelor de la Oficiul Strainilor. La Tribune de Gen"ve face o constatare similara. "Elvetia, mai mult decat tarile vecine, nu trebuie sa se pregateasca pentru un flux masiv de muncitori cehi, letoni sau polonezi." "Temerile simbolizate de acum celebrul «instalator polonez» sunt pura fantezie. Toate datele recente arata ca nu exista aproape deloc deplasari ale oamenilor din Est catre tarile din Vest in 2004, in momentul extinderii UE", explica Philippe Wagner, directorul Forumului elvetian pentru studiul migratiei si al populatiei. "Previziunile estimau ca 3% din populatia activa din noile tari membre UE era gata sa migreze in directia fostilor membri. Noi stim astazi ca, intr-un an, ea a ramas inferioara procentului de 1%", adauga specialistul. "Conjunctura actuala nu permite deloc sa asigure instalatorului polonez un nivel de trai mai bun in Franta decat in tara sa. Profilul migrantului intreprinzator este identic cu cel al intreprinzatorului di-namic de care are nevoie o economie noua. Asadar, adesea este mai avantajos pentru el sa ramana in tara sa", analizeaza Philippe Wagner.
×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul europene membre state munca