x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Un strugure de poama!

Un strugure de poama!

22 Iun 2005   •   00:00
Un strugure de poama!
PODGORII BASARABENE
In tovarasie cu vinul, oamenii sunt mai comunicativi si uita, vremelnic, de necazuri, de saracie, de nevoi...
Daca te prinde octombrie in Basarabia, nu poti sa nu fii tentat sa descoperi domeniul fascinant al viticulturii si sa nu gusti "un strugure de poama", oferit cu generozitate de localnici. Toamna, Moldova din stanga Prutului parca renaste. "Legenda berzei albe", devenita simbolul vinificatiei locale, caracterizeaza cel mai bine relatia moldoveanului cu vinul. Candva, turcii au asediat o cetate moldoveneasca. Aparatorii au rezistat eroic pana cand li s-au terminat proviziile de apa si de hrana. Pe punctul de a se preda, ei au fost salvati de un stol de berze albe care aveau cate un strugure in cioc. Aceasta legenda explica, oarecum, si rezistenta basarabeanului confruntat cu un destin istoric nu totdeauna favorabil. Aproape orice om de la tara are mandria sa-si faca propriul vin, care, fireste, e cel mai bun. Rare sunt gospodariile fara pivnita si fara o masa asezata la racoare unde, pana tarziu dupa Pasti, se poate consuma un paharel cu vin, mai ales rosu.

Vinurile din Purcari erau preferate de tarul Nicolae al II-lea al Rusiei

Inca din Evul Mediu sunt cunoscute, pe acest teritoriu, instrumente si dispozitive pentru vinificatie. Stefan cel Mare a infiintat la curte functia chelarului - insarcinat cu supravegherea cultivarii vitei-de-vie, producerii, conservarii si consumarii vinului de catre curteni. Ortodoxia a jucat un rol important in dezvoltarea productiei, vinul fiind folosit la ritualurile eclesiastice. Reguli stricte cereau ca vinul din biserici si manastiri sa respecte o serie de conditii riguroase, formulate in documentul intitulat "Slujbelnic", datand din 1699.

In 1812, cand Basarabia e luata de rusi, nobilimea importa soiuri de vita-de-vie din Franta care cresc productia vinariilor. La inceputul secolului al XX-lea, viile ocupau 75.000 de ha, iar productia ajungea la 150 de milioane de litri, din care doua treimi era exportata. Soiul "Rosu de Purcari" a obtinut, in 1878, medalia de aur la expozitia de la Paris. Tarul rus, Romanov, aprecia acest vin si a infiintat in Basarabia propria sa intreprindere, numita Romanesti, care exista si astazi. Vinurile basarabene au fost apreciate inca din secolul al XIX-lea si la curtea regala britanica.

Dupa 1960, cateva vinarii au fost transformate in adevarate orase subterane. Vechile cariere de piatra de la Cricova, Milestii Mici si Branesti au devenit bulevarde circulabile cu masina, de-a lungul galeriilor fiind adapostite, la temperatura constanta, peste 30 de milioane de tone de vin si doua milioane de sticle de colectie. Majoritatea productiei se exporta in URSS. In 1985, legea lui Gorbaciov care impunea prohibitia, face ca mii de hectare de vie sa fie distruse, ajungandu-se la o tragedie nationala. Astazi, viticultura si vinificatia, in Basarabia, sunt in plin proces de reconstructie.

SOIURI
NORD. Se produc vinuri albe si celebrul coniac "Belii Aist" (barza alba), adorat de fostul presedinte rus Eltin.

CENTRU. Intalnim soiurile Cabernet Sauvignon, Chardonnay si Traminer la Cricova, Hancesti, Cojusna si Xeres, la Ialoveni.

SUD. Este zona preferata a Merlotului si Cabernetului de Taraclia, dar si a vinurilor albe prelucrate la Comrat, Chirsova, Purcari, Ciumai. Aici se produce o varietate de Kagor, cu proprietati antiiradiante, a caror eficienta a fost probata dupa acccidentul nuclear de la Cernobal.


VIN SI BUCATE
Vinificatia ocupa un sfert din totalul exporturilor si aproximativ 9% din PIB. Viile reprezinta 7,4% din terenurile agricole ale tarii si 2,3% din totalul terenurilor plantate cu vie de pe planeta. Pe lista exportatorilor mondiali de vin, Moldova ocupa locul al 9-lea. Succesul acestor vinuri se datoreaza, in buna parte, continutului moderat de alcool, care le da prospetime si delicatete. Caracteristic pentru bucataria basarabeana este imbinarea vinului si a sucului de rosii cu prepararea carnii si a sosurilor, avand ca rezultat retete specfice mai ales popoarelor romantice, in special francezilor. Aceste bucate cer neaparat prezenta vinului rosu.

TOCHITURA CA IN MOLDOVA
  • Ingrediente: 400 g fleica, 400 g muschi, 200 g ficat, 200 g rinichi, 3 g piper, 2-3 catei usturoi, 50 g untura, sare, un pahar cu vin rosu.
  • Preparare: Carnurile se taie in bucatele, se presara cu putina sare si se pun sa se prajeasca intr-o cratita cu untura. Cand s-au rumenit, se adauga vinul, piperul si usturoiul pisat. Se mai lasa cateva minute pe foc, apoi se poate servi. Tochitura se serveste cu salata de varza murata, preparata cu ulei si boia de ardei, cu mamaliga si branza de oi. La tochitura serviti un pahar cu Cabernet Sauvignon sau cu vin rosu de buturuga.
  • LUNA LUI CAUS
    Daca primavara si vara basarabenii se indeamna sa-si lucreze viile cum se cuvine, toamna, cand vinul a fiert, gospodarul iese la poarta si-l ofera, spre degustare, trecatorilor. In curte, familia se aduna in jurul butoiului cu tulburel si incearca vinul pe care paharnicul il toarna, pe rand, intr-un singur "caus" de lemn (de aceea, octombrie mai poarta numele de "luna lui caus").

    Gustarea preferata a basarabeanului este miezul de nuca. El subliniaza gustul vinului si reprezinta un simbol al cordialitatii si al bunavointei. Dupa ce se termina masa, vine timpul pentru cupa despartirii de musafiri si, pe prag, se bea ultimul pahar, "la botul calului".
    ×
    Subiecte în articol: arhiva jurnalul vinul