x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Virusurile B si C, ucigasi tacuti

Virusurile B si C, ucigasi tacuti

01 Noi 2005   •   00:00
ACTUALITATE
Romania se situeaza pe primul loc in Europa in ceea ce priveste frecventa hepatitelor B si C. Sunt boli severe, ciudate, costisitoare.
Profesorul Mihai Voiculescu, presedintele Asociatiei Romane pentru Studiul Ficatului, seful Clinicii de Medicina Interna din cadrul Spitalului Fundeni, atrage atentia ca principala cauza a bolii este sexul intamplator si neprotejat.

Jurnalul National: Care este nota care diferentiaza acest congres de celelalte organizate de Asociatia Romana pentru Studiul Ficatului?
Mihai Voiculescu: Al XV-lea Congres National de Hepatologie reuneste la Bucuresti profesori doctori reputati din tara si din strainatate, care detin functii in organisme internationale. Amintesc pe prof. dr. Cihan Yurdain din Turcia, cu care am inceput demersurile de a infiinta Societatea Balcanica de Hepatologie. Aceasta societate are menirea sa atraga atentia asupra faptului ca bazinul Marii Mediterane si zona Balcanilor gazduiesc un numar foarte mare de pacienti infectati cu virusuri hepatitice.

In cadrul acestui congres atentia este concentrata in special asupra a doua tipuri de hepatita B si respectiv C. De ce?
Tipul de infectie cu virus A este benign, nu provoaca cronicizare, tipul E este rar semnalat in Romania, iar tipul D este asociat intotdeauna tipului B, cu o frecventa tot mai ridicata in ultimii ani.

Care este locul Romaniei in ceea ce priveste frecventa acestor infectii?
Romania, din pacate, detine un nefericit loc intai in ceea ce priveste prevalenta infectiei cu virusurile hepatitice B si C. 5%-6% din populatie este infectata cu virusul B, iar cu virusul C, 8% pana la 12% din populatie. Spre deosebire de virusul gripei aviare, care provoaca o boala acuta si cu mortalitate ridicata, virusurile hepatitice sunt "ucigasi tacuti", imbolnavesc in mod nezgomotos, subclinic, iar complicatiile apar dupa 5-10 ani, cu rata mare de deces. O particularitate a virusurilor hepatitice este ca numarul real de imbolnaviri este greu de stabilit si ele devin evidente tardiv, in faza complicatiilor, ca de exemplu in cazurile de ciroza, cancer hepatic, cand specialistului ii mai raman putine lucruri de facut.

Care este cauza concentrarii acestui pericol in zona Balcanilor?
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in zona Balcanilor a avut loc o crestere dramatica a infectiilor transmise prin acele de seringa si transfuzii de sange. In conditii de saracie, imediat dupa razboi, actul medical era grevat de importante lipsuri, astfel incat in multe ocazii injectiile se faceau cu ace insuficient sterilizate, iar transfuziile se efectuau cu sange contaminat cu virusurile B sau C. Pe aceste cai, s-a ajuns in situatia ca, in anii ’50-’60, sa creasca enorm numarul de imbolnaviri cu virusurile B si C. Iar in anii ’70-’80 sa inregistram efectele in timp ale infectiilor contractate in anii de dupa razboi.

Bolnavii din tara noastra beneficiaza de medicatia comparabila celei prescrise, sa spunem, la Budapesta in cazuri similare?
Medicii nostri cunosc si pot prescrie orice medicament, inclusiv cele mai recente folosite in tratamentul infectiilor virusale hepatitice. Singura limitare este de natura financiara incat dimensiunile bugetului alocat terapiei antivirale determina in ultima instanta cati bolnavi pot fi tratati anual. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Comisia de specialitate deconteaza medicamente in limita sumelor puse la dispozitie de Ministerul Finantelor. Se apreciaza ca aproximativ 2.000-2.500 de bolnavi beneficiaza de aceste medicamente, numar cu totul insuficient.

Principalele cauze ale contaminarii au fost acul de seringa si sangele transfuzat. Care sunt la ora actuala cauzele infectarii?
Dupa 1989, o data cu introducerea unor metode perfectionate, la standarde mondiale, de depistare a infectiilor cu virusurile B si C, calea de transmitere prin sange si seringa a pierdut teren ajungand in apropierea limitei 0. Dar a crescut pericolul transmiterii pe cale sexuala, fiind de asteptat sa se mentina procentele mentionate ce indica frecventa acestor tipuri de infectii.

Ce mai aveti inscris pe agenda congresului?
Tematica acestui congres abordeaza problematica virusurilor hepatitice in Romania si problemele complexe legate de depistare, tratare a imbolnavirilor cu acestea. Dorim ca sa ajungem la un consens privind ghidurile de buna practica medicala, privind ingrijirea infectiei virusale hepatitice, a cancerului hepatic, a hipertensiunii portale, a encefalopatiei hepatice. In acest moment, beneficiem de un ghid de tratament al hepatitelor cronice virusale, care probabil va fi imbunatatit datorita noilor descoperiri privind patogeneza infectiilor virusale. De asemenea, avem un ghid in ceea ce priveste tratamentul hipertensiunii portale si a hemoragiilor digestive. Aceasta munca trebuie continuata cu pregatirea si a altor ghiduri ca de exemplu pentru encefalopatia portala, insuficienta hepatica etc.

VIRUSUL B. Hepatita virala B este provocata de virusul hepatitic B (VHB) si are in prezent o evolutie endemica. Se apreciaza ca in fiecare an se inregistreaza peste 50 de milioane de nou-infectati pe glob, iar in Romania frecventa cazurilor este mai mare la copii si tineri pana la 18 ani si la persoanele de sex masculin. Boala se transmite prin sange si netratata poate evolua spre hepatita cronica si cancer hepatic, afectiuni al caror tratament este cu mult mai costisitor decat prevenirea si tratamentul din faza incipienta, solutia ultima fiind transplantul hepatic.

VIRUSUL C. Hepatita virala C este provocata de virusul hepatitic C (VHC) si afecteaza in prezent mai mult de 170 de milioane de persoane din toata lumea. Boala este cu atat mai periculoasa cu cat 80% din persoanele infectate nu prezinta simptomatologie. Netratata, hepatita C conduce la ciroza si cancer de ficat, mare parte din pacienti necesitand interventii de transplant de ficat. Tratamentul hepatitei C a inregistrat progrese majore in doar 15 ani. Astazi, noile metode de terapie permit tratarea cu succes a 50%-80% dintre cei infectati.
×