x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Vis olimpic abandonat in Parang

Vis olimpic abandonat in Parang

de Daniela Dumitrescu    |    Veronica Micu    |    11 Apr 2005   •   00:00

Pe vremea comunistilor, statiunea Vidra impreuna cu alte doua baze turistice, Mura si Alba, trebuiau sa devina o baza montana dedicata sportivilor olimpici. Un proiect cu bataie lunga: gazduirea Jocurilor Olimpice de iarna din anul 2008. Constructia complexului turistic, inceputa de Ceausescu, a fost abandonata. Alba si Mura au ramas doar in faza de proiect, iar la Vidra nu a mai ramas decat scheletul unui hotel neterminat. Plus trei constructii care gazduiesc turistii doar pe timp de vara pentru ca instalatiile termice lipsesc cu desavarsire.

  • de VERA ALBULESCU, DANIELA DUMITRESCU
  • RUGINA. Nici Jocuri Olimpice, nici militari americani
    In partea de nord a judetului Valcea, pe la mijlocul anilor ’60, regimul comunist planuise amenajarea unui imens lac artificial, a carui destinatie urma sa fie alimentarea cu apa curenta a municipiului Ramnicu-Valcea. A luat, astfel, nastere Lacul Vidra, lung de 14 kilometri si aproape 2 kilometri latime. In 1976, in plina glorie stransa la Montreal, regimului lui Ceausescu i-a venit ideea organizarii unei Olimpiade de iarna. Pe marginea lacului se proiectasera trei statiuni montane, care urmau sa devina cel mai mare complex turistic din Europa de Est. Astfel, in 2008, ar fi trebuit sa se finalizeze statiunile Vidra, Mura si Alba. Un triunghi de vis, cuprins intre Valea Macesului, Sebes, Ranca si Paltinis.

    Dupa cativa ani de lucru, constructia mareata a regimului comunist a fost abandonata. Salvarea proiectului avea sa vina in 1984 din partea primului-ministru al vremii, Constantin Dascalescu, care, in urma unei vizite facute in zona cu pricina, a hotarat continuarea lucrarilor. Visul olimpic al comunistilor avea sa reinvie. La Complexul Vidra, totul ar fi trebuit sa fie dat la cheie in 1992. Pentru 2008, Romania urma sa "se bata" pentru gazduirea Jocurilor Olimpice de iarna tocmai cu acest obiectiv.

    IN PERFUZII DE 20 DE ANI. Evenimentele din 1989 au dus insa la abandonarea acestui proiect de anvergura. Statiunea Vidra era construita in proportie de 80%, dar sindicatele, proprietarul complexului, s-au trezit in imposibilitatea financiara de continuare a investitiei. In prezent, o excursie la Vidra, aflata la 25 de kilometri in sus pe Masivul Parang, pana la 1.298 de metri altitudine, n-ar insemna decat intalnirea cu un mastodont de beton. Hotelul Tranzit, caci asa se numeste, se afla de vreo 20 de ani in stadiul de "aproape gata". Zona este virgina, asa cum a lasat-o Dumnezeu. Pe langa lacul de vis in care se oglindeste statiunea, aici exista posibilitatea practicarii sporturilor de iarna, a pescuitului si a vanatorii de mistreti, ursi etc. In rest, totul este paragina. De parca cineva a transhumat o bucata din cel mai darapanat cartier in acest peisaj mirific, de basm. Din cele 1.100 de locuri de cazare, cate ar fi trebuit sa aiba statiunea, doar 76 pot fi ocupate in conditii civilizate. Singurii pentru care Vidra a continuat sa suscite interes au fost sportivii. Vedeta locului este Ivan Patzaichin, antrenorul Romaniei la kaiac-canoe, acesta urcand in fiecare vara cu lotul national la Vidra. In rest, doar iubitorii traseelor montane si schiatului isi mai poarta pasii prin zona.

    PARTIE! Vidra isi mai asteapta Olimpiada

    "NU VREAU SA VAND!". Timp de zece ani, doua confederatii sindicale s-au luptat pentru patrimoniul statiunii Vidra, mostenire comunista ramasa de la UGSR: CNSLR Fratia si Cartel Alfa. In 2003, insa, complexul turistic a trecut in gestiunea CS SIND Romania Baile Olanesti. La ora actuala, CNSLR Fratia detine 32% din actiuni, iar Cartel Alfa, 28%. Unul dintre motivele pentru care Vidra se afla intr-o continua degradare este faptul ca legea nu permite sindicatelor sa-si vanda actiunile in vederea unei privatizari. Al doilea motiv ar fi imposibilitatea sindicatelor de a accesa fonduri europene nerambursabile, acordabile numai intreprinderilor mici si mijlocii. Aurel Popescu, presedintele Cartel Alfa, crede ca statiunea va beneficia de bani europeni doar in momentul in care se va face divizarea activelor pentru fiecare confederatie in parte: "Noi nu putem sa privatizam, dar incercam sa facem ce putem. Asteptam o decizie de divizare a activelor, in sensul ca fiecare sindicat sa-si ia partea. Buba este ca nu putem sa accesam fonduri nerambursabile. Dar sper ca acest lucru sa se intample cat mai curand". In problema vanzarii de catre sindicate a statiunii, presedintele Cartel Alfa povesteste ca "au existat discutii, insa doar la nivel politic. Punctul meu de vedere este cunoscut de toata lumea: tin foarte mult la patrimoniu si nu vreau sa vand. Insa nu exclud o participatiune, daca partenerul este serios. Am adus delegatii straine din Belgia si Olanda. Au vazut, s-au minunat… Dar doar atat!".

    CA IN ELVETIA. SI, TOTUSI… In opinia administratorului Complexului Vidra, Constantin State, viitorul acestei statiuni nu este foarte fericit: "Nu vad cine ar putea suporta o investitie acolo. Iar pentru noi costurile de revitalizare sunt peste posibilitatile financiare. Varianta ar fi aceea de a gasi un partener care, pe langa investitie, sa fie capabil sa aduca si turisti, pentru ca oferta turistica din Romania este nula". La Vidra, estimeaza administratorul, sunt necesare peste trei milioane de euro pentru terminarea finisarilor si pentru construirea unui helioport pe malul lacului. "Din pacate, acesti bani nu exista. Toti strainii care au fost aici au spus ca este ca in Elvetia. Si, totusi…", conchide State.

    PROIECT NATO
    Regele Ferdinand vazuse, inca din 1914, potentialul strategic al nordului Valcei. Intregitorul Romaniei a dispus constructia unui drum in stanca, circulabil si astazi, intre Valea Macesului de Sebes si Ranca. Pe acest traseu se alimenta frontul de vest. Cand a izbucnit conflictul din Golf, s-a pus problema aducerii bazelor NATO in Romania. Vidra a fost inclusa atunci ca posibila locatie pentru crearea unui complex de refacere a trupelor NATO, precum si pentru construirea unei baze de pregatire a soldatilor acestui tratat. Si de data aceasta, proiectul respectiv a fost abandonat.
    ×
    Subiecte în articol: arhiva jurnalul vidra