x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Viva el tango!

Viva el tango!

de Paula Mihailov Chiciuc    |    09 Dec 2007   •   00:00
Viva el tango!

Aşa se salută argentinienii pe 11 decembrie - Ziua Naţională a Tangoului, proclamată in cinstea lui Carlos Gardel.

Tangoul este un dans.

Aniversare - povestea unui dans


Aşa se salută argentinienii pe 11 decembrie - Ziua Naţională a Tangoului, proclamată in cinstea lui Carlos Gardel.

Tangoul este un dans. Dincolo de paşii eleganţi, mişcările ritmice şi imbrăţişările de pe ring ale partenerilor le ascund pasiunea, dragostea, romantismul sau durerea trăite la maxim.

Â

Originea. Enciclopediile şi manualele de tango descriu dansul ca unul social, numind alături de el şi stilul de dans consacrat in intreaga lume. Inceputurile tangoului coboară acum două secole, in cartierul african La Boca din capitala Argentinei, Buenos Aires. Provenienţa africană a dansului se păstrează şi in rădăcina cuvăntului, de origine congoleză. Iniţial, dansul a fost unul ca oricare altul, căştigănd treptat teren in comunităţile sărace din Argentina şi Uruguay, in suburbiile marilor oraşe latino-americane, populate de imigranţi. Acesta este şi motivul pentru care astăzi muzica tangoului imbină stiluri diferite de muzică din Europa, America Latină şi de Nord şi Africa.

Odată lansat şi indrăgit, transformat in marcă naţională argentiniană, tangoul a ajuns, in zorii secolului XX, şi in Europa. Trupele de dansatori latino-americani au inregistrat primele succese in Paris, apoi in Londra, Berlin şi in alte oraşe europene. La mijlocul deceniului 20 al veacului trecut, s-au indrăgostit de tangou şi newyorkezii şi finlandezii, fiecare dintre popoarele lor dezvoltănd propriile stiluri şi şcoli de tango.

Măreţie şi decădere. Popularitatea tangoului a pălit in anii 1930. "Marea criză economică" mondială şi căderea regimului preşedintelui argentinian Hipolito Yrigoyen i-a redus la tăcere pe dansatorii şi muzicienii impătimiţi de tango. Abia sub conducerea lui Juan Peron, următorul preşedinte al Argentinei, tangoul a devenit "bun" naţional şi sunetul său s-a auzit din nou, la fel de pasional. Peste două decenii, a urmat o nouă criză a dansului marcată de crahul economic şi dictatura militară din ţara de origine a dansului, concurat serios de mai "tănărul" rock&roll. Revenirea tangoului a avut loc pe scena pariziană, printr-un spectacol de mare succes numit "Tango Argentinien" (1983).Â

Idei şi stiluri. Competiţiile naţionale şi internaţionale de tango sunt o adevărată desfătare pentru văzul, auzul şi sufletul spectatorilor, dar şi al dansatorilor. Tangoul pare pentru neiniţiaţi un dans greu de executat, cu atăt mai mult cu căt există şi, cu vremea, s-au inmulţit stilurile de a-l dansa. In lume, cunoscătorii deosebesc stiluri diferite, precum tangoul argentinian (cu "fratele" uruguaian - milonga), tangoul de sală (sau tangoul internaţional ori nord-american), tangoul finlandez şi ultimul - tango nuevo (in traducere ar insemna tangoul cel nou).

paula.chiciuc@jurnalul.ro

Regele tangoului rusesc

Supranumit "regele tangoului rusesc", Piotr Leşcenco (născut in 1898) a incăntat prin spectacolele sale - un mixt de balet, dansuri populare şi tango - Egiptul, Persia, Turcia, Germania, Anglia. La restaurantul Leşcenco, şi romănii i-au ascultat romanţele ţigăneşti şi tangourile. A murit in spitalul unei inchisori de lăngă Bucureşti (1954). Â

Â

"Privighetoarea creolă"

Ziua Naţională a Tangoului in Argentina a fost aleasă in cinstea "părintelui tangoului" - Carlos Gardel, născut pe 11 decembrie 1890. Căntăreţ şi compozitor, Gardel s-a lansat cu tangoul "Mi noche triste" (1917), considerat actul de naştere a tangoului. Deşi a trăit doar 45 de ani, Gardel a lăsat in lumea muzicală 183 de tangouri şi 772 de inregistrări. Un accident de avion (1935, Columbia) a aşternut tăcere peste glasul lui.

×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul tangoului tangoul tango