x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Zile si semnificatii

Zile si semnificatii

22 Mar 2006   •   00:00
Zile si semnificatii

Zile si semnificatii

TRADITII DE POST
"Fiindca n-am postit, am iesit din Rai si am fost izgoniti de acolo. Sa postim ca sa intram iar in Rai"
Sfantul Vasile

Urmand exemplul lui Iisus, care a tinut post timp de 40 de zile inainte de a intra in Ierusalim, crestinii postesc timp de 7 saptamani. Importante sunt prima si ultima saptamana din Postul Pastilor - numite Saptamanile Mari. De fapt, fiecare saptamana din Postul Pastilor are o semnificatie aparte, existand ritualuri de protectie si de curatire, atat de necesare pentru primirea cum se cuvine a vestii Invierii.

CURATIRE. Prima saptamana se caracterizeaza prin activitati care pregatesc casa pentru post. Se spala toate ustensilele folosite in bucatarie. Se face bors pentru intreaga perioada a postului. Interesant este ca se obisnuia ca o persoana din casa sa fie trasa de urechi pentru ca borsul sa fie suficient de acru. Se bea foarte multa apa, punandu-se foarte mult accent pe caracterul magic, purificator al apei. A doua saptamana este mult mai calma, lipsita de evenimente, exceptie facand poate martea, numita in popor "Martea incuiata". In aceasta zi nu se lucreaza, nu se tese si nu se coase.

Mijlocul Postului Pastilor cade in a patra saptamana, ziua de miercuri fiind foarte importanta. Numita si "Miezul Paresimilor", este o zi cu un pronuntat caracter demonic. Se numarau ouale ce urma sa fie folosite la prepararea bucatelor de Pasti, existand credinta ca in felul acesta se vor inmulti. De fapt, la numaratoare, in loc de un ou trebuia sa se spuna "o mie". Numarul acestora putea dezvalui un moment important din viitorul familiei. Daca numarul oualor era cu sot se anunta o nunta. Daca, dimpotriva, era fara sot, destinul era necrutator: cineva drag urma sa moara. Numai dupa ce acest ritual era indeplinit, femeile puteau sa se apuce de treburile din gospodarie.

In a cincea saptamana se fac placinte cu bostan pentru a tine ursii departe. Desi prezenta acestor dihanii era evitata, femeile respectau cu strictete aceasta zi pentru a avea copii sanatosi si puternici precum ursul.

In a sasea saptamana, in Sambata lui Lazar, femeile dau de pomana placinte pentru a nu pati si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte. Fetele mai mici, imbracate in alb si impodobite cu ramuri de salcie, merg cu colindul, cu "Lazarelul". Ele primesc de cele mai multe ori oua ce vor fi folosite de Pasti. In Duminica Floriilor exista obiceiul de a inghiti trei matisori de salcie pentru a nu suferi de boli de gat tot anul. Iar daca matisorii sunt arsi, fumul lor are puterea de a opri fulgerul sau tunetul. Se duc flori si ramuri de salcie la biserica pentru a fi sfintite si apoi sunt asezate in casa in locurile de comunicare cu exteriorul (usi, ferestre si chiar icoane).

PREGATIRI. A saptea saptamana, numita "Saptamana Mare", ar putea fi numita la fel de bine si "Saptamana Neagra". In general este deosebit de periculoasa, spunandu-se in popor ca cel care moare in aceasta saptamana se duce direct in Iad, deoarece Raiul este inchis. Martea se evita orice activitate, fiind mare pericol de saracie. Joia se intorc mortii pe la casele lor si se asaza pe streasine. Pentru a-i incalzi se fac focuri toata noaptea, iar pentru a-i imbuna se da de pomana. Se inrosesc ouale, existand credinta ca cele incondeiate in aceasta zi nu se vor strica tot anul. Cel care nu mananca nimic pana duminica va sti cu trei zile inainte cand va muri. Vinerea se fac cozonacii si pasca, dar se pot inrosi ouale ramase. Sambata se pregatesc celelalte bucate. Cojile de oua cu care s-a facut pasca se arunca intr-o apa curgatoare ca sa-i vesteasca si pe Blajini ca a sosit Pastile. In noaptea de sambata spre duminica se deschide cerul si toate practicile magice au efectul scontat.

SCARA POSTULUI


Pentru crestini exista cinci tipuri de post. Postul cel mai greu sau mai aspru, numit si "post negru", nu le permite credinciosilor sa bea si sa manance nimic de-a lungul unei zile sau a mai multor zile. In al doilea tip de post se poate manca putina apa si paine, dar dupa asfintitul Soarelui. Urmeaza al treilea tip, in care se poate consuma mancare fiarta, in special legume, intr-o cantitate moderata si doar o singura data pe zi. Al patrulea post este mult mai ingaduitor, crestinii putandu-se hrani cu legume fierte sau crude, de trei ori pe zi. Ultimul post, cel mai usor de urmat, permite folosirea uleiului in prepararea bucatelor, iar vinul se regaseste pe mesele crestinilor.
TRADITII DE POST
"Fiindca n-am postit, am iesit din Rai si am fost izgoniti de acolo. Sa postim ca sa intram iar in Rai"
Sfantul Vasile

Urmand exemplul lui Iisus, care a tinut post timp de 40 de zile inainte de a intra in Ierusalim, crestinii postesc timp de 7 saptamani. Importante sunt prima si ultima saptamana din Postul Pastilor - numite Saptamanile Mari. De fapt, fiecare saptamana din Postul Pastilor are o semnificatie aparte, existand ritualuri de protectie si de curatire, atat de necesare pentru primirea cum se cuvine a vestii Invierii.

CURATIRE. Prima saptamana se caracterizeaza prin activitati care pregatesc casa pentru post. Se spala toate ustensilele folosite in bucatarie. Se face bors pentru intreaga perioada a postului. Interesant este ca se obisnuia ca o persoana din casa sa fie trasa de urechi pentru ca borsul sa fie suficient de acru. Se bea foarte multa apa, punandu-se foarte mult accent pe caracterul magic, purificator al apei. A doua saptamana este mult mai calma, lipsita de evenimente, exceptie facand poate martea, numita in popor "Martea incuiata". In aceasta zi nu se lucreaza, nu se tese si nu se coase.

Mijlocul Postului Pastilor cade in a patra saptamana, ziua de miercuri fiind foarte importanta. Numita si "Miezul Paresimilor", este o zi cu un pronuntat caracter demonic. Se numarau ouale ce urma sa fie folosite la prepararea bucatelor de Pasti, existand credinta ca in felul acesta se vor inmulti. De fapt, la numaratoare, in loc de un ou trebuia sa se spuna "o mie". Numarul acestora putea dezvalui un moment important din viitorul familiei. Daca numarul oualor era cu sot se anunta o nunta. Daca, dimpotriva, era fara sot, destinul era necrutator: cineva drag urma sa moara. Numai dupa ce acest ritual era indeplinit, femeile puteau sa se apuce de treburile din gospodarie.

In a cincea saptamana se fac placinte cu bostan pentru a tine ursii departe. Desi prezenta acestor dihanii era evitata, femeile respectau cu strictete aceasta zi pentru a avea copii sanatosi si puternici precum ursul.

In a sasea saptamana, in Sambata lui Lazar, femeile dau de pomana placinte pentru a nu pati si ele cum a patit mama lui Lazar, care a murit de dor de placinte. Fetele mai mici, imbracate in alb si impodobite cu ramuri de salcie, merg cu colindul, cu "Lazarelul". Ele primesc de cele mai multe ori oua ce vor fi folosite de Pasti. In Duminica Floriilor exista obiceiul de a inghiti trei matisori de salcie pentru a nu suferi de boli de gat tot anul. Iar daca matisorii sunt arsi, fumul lor are puterea de a opri fulgerul sau tunetul. Se duc flori si ramuri de salcie la biserica pentru a fi sfintite si apoi sunt asezate in casa in locurile de comunicare cu exteriorul (usi, ferestre si chiar icoane).

PREGATIRI. A saptea saptamana, numita "Saptamana Mare", ar putea fi numita la fel de bine si "Saptamana Neagra". In general este deosebit de periculoasa, spunandu-se in popor ca cel care moare in aceasta saptamana se duce direct in Iad, deoarece Raiul este inchis. Martea se evita orice activitate, fiind mare pericol de saracie. Joia se intorc mortii pe la casele lor si se asaza pe streasine. Pentru a-i incalzi se fac focuri toata noaptea, iar pentru a-i imbuna se da de pomana. Se inrosesc ouale, existand credinta ca cele incondeiate in aceasta zi nu se vor strica tot anul. Cel care nu mananca nimic pana duminica va sti cu trei zile inainte cand va muri. Vinerea se fac cozonacii si pasca, dar se pot inrosi ouale ramase. Sambata se pregatesc celelalte bucate. Cojile de oua cu care s-a facut pasca se arunca intr-o apa curgatoare ca sa-i vesteasca si pe Blajini ca a sosit Pastile. In noaptea de sambata spre duminica se deschide cerul si toate practicile magice au efectul scontat.

SCARA POSTULUI


Pentru crestini exista cinci tipuri de post. Postul cel mai greu sau mai aspru, numit si "post negru", nu le permite credinciosilor sa bea si sa manance nimic de-a lungul unei zile sau a mai multor zile. In al doilea tip de post se poate manca putina apa si paine, dar dupa asfintitul Soarelui. Urmeaza al treilea tip, in care se poate consuma mancare fiarta, in special legume, intr-o cantitate moderata si doar o singura data pe zi. Al patrulea post este mult mai ingaduitor, crestinii putandu-se hrani cu legume fierte sau crude, de trei ori pe zi. Ultimul post, cel mai usor de urmat, permite folosirea uleiului in prepararea bucatelor, iar vinul se regaseste pe mesele crestinilor.
×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul post săptămănă