Pe lângă marea liberalizare a pieței de gaze, data de 1 iulie aduce o serie de schimbări și în domeniul energiei electrice, dar și în transporturi și în sectorul financiar. În plus, regimul fiscal se modifică pentru furnizorii de gaze în regim liberalizat, apoi pentru marii contribuabili (care sunt monitorizați prin case de marcat inteligente) și pentru proprietarii de terenuri, locuințe și mașini. Jurnalul vă propune o trecere în revistă a acestor schimbări.
Cea mai importantă măsură intrată azi în vigoare este că piaţa gazelor din România va fi complet liberă, în sensul că tarifele nu mai sunt reglementate, iar preţul se stabilește fără plafoane între furnizor şi consumator. Dar asta nu se întâmplă în orice condiții, ci cu impozitarea profitului rezultat din liberalizarea de care beneficiază furnizorii.
Ce au decis deputații
Camera Deputaților - for decizional - a adoptat ieri, cu 284 de voturi „pentru”, două „împotrivă” și două abțineri, propunerea recentă a Comisiei de Industrii și Servicii de introducere în Legea energiei a unei taxe asupra veniturilor suplimentare ale furnizorilor de gaze rezultate din liberalizarea pieței. Concret, impozitul se aplică pe diferența dintre plafonul de 68 lei/MWh la achiziția de la producători a gazelor destinate populației și prețul de achiziție din piață, care în prezent este mult sub acest nivel. Taxa stabilită de deputați este de 90% și se va aplica numai în cazurile în care furnizorii nu transferă consumatorilor ieftinirea gazelor la producători după liberalizare.
Energia se ieftinește
Potrivit unei decizii adoptate recent de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prețul curentului electric va scădea, de la 1 iulie, cu 1,89%. Piaţa de energie electrică mai rămâne sub reglementare încă 6 luni, astfel că va fi liberalizată complet de la 1 ianuarie 2021. Tot de astăzi, energia electrică se poate negocia (din nou) și bilateral, între producători și marii consumatori, potrivit unor decizii adoptate recent, iar managerilor de electricitate le expiră autorizațiile.
O nouă sesiune „Tezaur”
Persoanele fizice își pot plasa economiile, de azi, în 4 noi emisiuni de titluri de stat în cadrul Programului „Tezaur”, cu scadențe la 1, 2, 3 și 5 ani și dobânzi de 3,5%, 4%, 4,25%, respectiv 4,75% pe an. Titlurile de stat pot fi cumpărate între 1 și 31 iulie de la unitățile Trezoreriei Statului și între 1-29 iulie prin Poșta Română pentru mediul rural, respectiv 1-30 iulie pentru mediul urban. Plafonarea sumelor ce pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni a fost eliminată.
Termen fiscal
În domeniul fiscal, pe lângă impozitarea profiturilor rezultate din liberalizarea gazelor, data de 1 iulie este un termen important. Astfel, potrivit unor anunțuri anterioare ale autorităților, de azi începe interconectarea caselor de marcat inteligente ale companiilor din categoria mari contribuabili. Tot de azi, autoritățile nu mai acordă bonusul de 10% la plata taxelor locale pe case, terenuri și mașini urmând ca de la 1 octombrie să se perceapă și penalități de întârziere.
Pentru obținerea permisului de conducere auto, începând din 1 iulie 2020, se mai pot înscrie doar persoanele care au absolvit minimum 10 clase.
Leul greu împlinește 15 ani
Astăzi se împlinesc 15 ani de când România a trecut la leul greu (RON = „Romanian New Currency”), adică momentul în care din „coada” monedei naţionale s-au tăiat patru zerouri. De la 1 iulie 2005, 10.000 de lei vechi (ROL) au echivalat cu 1 leu nou (RON). România a avut, la acel moment un curs de schimb de 3,6 lei pentru un euro și de 2,9 lei pentru un dolar SUA, valute care sunt cotate azi la 4,84 lei/euro, respectiv 4,32 lei/dolar, ceea ce înseamnă că noua monedă s-a depreciat cu mai mult de 25% în ultimii 15 ani. A urmat o perioadă de un an și jumătate în care, pentru a lăsa populaţia să se adapteze noului leu, preţurile au fost afişate atât în lei vechi, cât şi în lei noi. Leii vechi au avut putere circulatorie până la 31 decembrie 2006, dar și azi mai sunt încă destui români care folosesc exprimări în lei vechi, astfel că strategia de comunicare a denominării a dat greş. De remarcat mai este, în fine, că salariul mediu de acum (sub 3.200 de lei net) este echivalent cu cel din 1989, doar că între timp a intervenit această denominare, deci românii s-au cam întors de unde au plecat, din punct de vedere salarial, după Revoluție.
25% este deprecierea pe care a suferit-o leul greu, de la lansarea din 2005 până în prezent, atât față de euro, cât și față de dolarul american.
Gazele livrate la suprapreț de furnizori vor fi impozitate cu 90% din câștigul obținut datorită liberalizării de la 1 iulie