Dacă timp de mai multe luni, în mod repetat, colegii sau superiorii vă hărţuiesc şi vă discreditează la locul de muncă, vă izolează şi vă dau sarcini umilitoare şi incompatibile cu pregătirea pe care o aveţi trebuie să ştiţi că sunteţi victime ale mobbing-ului. Hărțuirea la locul de muncă poate cauza afecţiuni psihice, distrugerea familiilor şi suicid. În România, 10% din populaţia ocupată a suferit din cauza acestor agresiuni, iar pentru a se proteja se impune sprijinul unui avocat, suportul familiei şi al psihoterapeutului.
Mobbingul este hărțuirea repetată la locul de muncă, prin care un superior ori un coleg sau grup de colegi îl forţează pe un altul să demisioneze ori să se mute într-un alt departament – explică sociologul Cristina Tomescu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române. Ca să poată să-şi atingă scopul, hărţuitorii împiedică victima în mod repetat să se exprime şi o jigneşte cu scopul de a o discredita. "Se poate ajunge până la a nu i se aloca deloc sarcini sau a i se alocă sarcini umilitoare, deranjante, sub pregătirea ei, şi începe să fie tratată ca și când nu are competențele necesare. Iar lucrurile se pot agrava, până la lansarea de zvonuri că are probleme psihice", ne spune sociologul.
Consecinţele acestor practici sunt grave pentru că îi afectează angajatului hărţuit viaţa psihică şi sănătatea. De cele mai multe ori, victima își propune să reziste și să înfrunte agresiunile o perioadă de timp, situaţie care o expune şi mai mult hărţuirii, iar din cauza stresului, problemele pot deveni grave. Potrivit Cristinei Tomescu, victima poate suferi șocuri emoționale, depresii şi chiar tentative de suicid. Îi sunt afectate relațiile de familie şi sociale, poate divorţa şi chiar poate întâmpina dificultăţi în a-şi găsi un job nou sau a se adapata la un nou loc de muncă. De asemenea, se poate refugia în alcool, exces de tutun şi medicamente, cu efecte negative asupra sănătății.
Fenomen ignorat
În prezent, România nu are o legislaţie anti-mobbing, ci doar legi referitoare la fenomenul de discriminare. Pentru ca un angajat agresat să se poată apăra el trebuie să se adresa Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Inspecţiei Muncii, Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de şanse între Femei şi Bărbaţi, instanţelor judecătoreşti sau Centrelor Anti-Mobbing. Totuşi, pentru a preveni mobbing-ul, alături de legislaţie, mai este necesar ca în companii să existe un cod intern de conduită, care să fie cunoscut şi respectat de angajaţi. Managementul trebuie să intervină pentru a stopa hărţuirea de la început, ca fenomenul să nu degenereze. Din păcate, există și cazuri când superiorul închide ochii la aceste comportamente sau este parte din ele. Totodată, „este important să existe o fișă a postului care să fie respectată, să existe o procedură internă de rezolvare a conflictelor. Nu în ultimul rând, angajații trebuie conștientizați că au drepturi și nu trebuie să accepte comportamente inadecvate, care pot facilita fenomene precum mobbing-ul: un comportament necivilizat al superiorului cu angajații, insulte, jigniri, agresivitate, aluzii sexuale", ne-a explicat Cristina Tomescu.
10% din populația ocupată declară că a simţit la locul de muncă actual că nu este o persoană dorită în colectivitate, iar aproximativ 6% din populație ar fi experimentat fenomenul de mobbing, afirmă sociologul.
În urma studiilor efectuate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții s-a observat că în România a crecut gradul de conştientizare a fenomenului şi asta datorită articolelor din mass-media, a studiilor efectuate, dar şi a existenţei între anii 2010-2012 a unui centru antimobbing, finanţat din fornduri europene, care oferea consultanță juridică și susținere psihologică celor afectaţi.
Ne apărăm cum putem
Victimele mobbing-ului trebuie să ştie că pentru a se putea apără au nevoie de sprijin psihologic şi juridic. Ei trebuie ajutaţi de un psihoterapeut pentru a depăşi trauma la care au fost supuși, să discute cu prietenii şi familia ceea ce li se întâmplă. În același timp, au nevoie de un avocat și trebuie să strângă dovezi de la locul de muncă sau să aducă martori, care să probeze în instanță ceea ce au păţit. Cercetătroul Cristina Tomescu atrage atenţia că sarcian este una dificială, deoarece formele de agresare sunt subtile, iar colegii nu sunt dispuși să depună mărturie de teama repercursiunilor la locul de muncă.
Sindicatele pot juca un rol foarte important în apărarea angajaților de fenomene precum mobbingul, prin negocierea unor contracte colective de muncă în care să fie prevăzute măsurile care să împiedice hărţuirea.
"În Suedia, aproximativ 10-20% din suiciduri au ca fundal un fenomen de mobbing, pentru că în occident locul de muncă este ca un câmp de bătălie unde pot fi agresate alte persoane potențial fără consecințe"
Heinz Lezmann