Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul candidat suveranist vrea anularea deciziei BEC la baza căreia a stat o hotărâre definitivă și general obligatorie a Curții Constituționale prin care, la data de 6 decembrie 2024, s-a dispus anularea și reluarea întregului proces electoral al alegerilor prezidențiale din anul 2024.
Ieri, Curtea de Apel București era așteptată să se pronunțe cu privire la cererile formulate de candidatul pro-rus Călin Georgescu și de o asociație juridică, în legătură cu desființarea a trei decizii ale Biroului Electoral Central, printre care se numără și cea prin care s-a luat act de hotărârea Curții Constituționale din data de 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale.
Dosarul, care a fost, inițial, pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost, în cele din urmă, declinat, la data de 17 decembrie 2024, Secției de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel București, unde a fost înregistrat sub numărul 2950/1/2024, având ca obiect cererile de anulare a hotărârilor Biroului Electoral Central 230D/2024, 231D/2024 și 232D/2024.
Contestatorii sunt Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și Călin Georgescu. Iar instituțiile și persoanele chemate în judecată sunt Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Apărării și șeful Statului Major al Apărării, Guvernul României, prin primul ministru, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Serviciul Român de Informații, președintele României, Klaus Iohannis, Elena Vasilica Lasconi, Marcel Ciolacu, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, Ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu și ministrul Justiției, Alina Gorghiu.
În 6 decembrie, BEC sista turul al doilea
Procesul a început la ora 11.00, când completul învestit să soluționeze, pe fond, această speță a decis să amâne cauza, „pentru a se comunica înscrisurile depuse la dosar”, următorul termen de judecată fiind stabilit pentru luni, 23 decembrie 2024.
Prima decizie a Biroului Electoral Central atacată în instanță, cu numărul 230D din data de 6 decembrie 2024, este cea prin care BEC a dispus că „încetează de îndată operațiunile de votare și cele de pregătire a votării la secțiile de votare din străinătate”, că „încetează, de îndată, operațiunile de pregătire a votării la secțiile de votare din țară” și că „se sistează de îndată activitatea de operare în aplicațiile informatice utilizate pentru desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024”.
Citește pe Antena3.ro
Cu același prilej, BEC a stabilit că toate materialele electorale desfășurate de birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate se sigilează și se predau misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. Mai mult, toate buletinele de vot întrebuințate și neîntrebuințate se anulează prin grija birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate.
La bază a stat minuta CCR
Această decizie a BEC are la bază comunicatul și minuta Curții Constituționale din data de 6 decembrie 2024, care prevedeau că, în unanimitate, au dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerile prezidențiale din anul 2024.
De asemenea, CCR a mai dispus ca procesul electoral să fie reluat în integralitate. Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie.
A doua decizie a Biroului Electoral central atacată în instanțele de drept comun de către Călin Georgescu & Co este cea cu numărul 231D din data de 7 decembrie 2024. Prin acest document, s-a dispus ca Biroul Electoral Central constituit la alegerile prezidențiale din anul 2024 își încetează activitatea la data de 13 decembrie 2024, la ora 24.00. La fel și Birourile electorale județene și Birourile electorale ale sectoarelor Bucureștiului.
Iar cea de-a treia decizie BEC atacată, cu numărul 232D din 7 decembrie 2024, stabilește că, pentru cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate primesc indemnizațiile prevăzute în OUG 98/2024 pentru cel mult două zile de activitate.
O admitere a contestației nu ar schimba nimic
Acțiunea lui Călin Georgescu și a avocaților care îi sprijină acest demers juridic urmărește reluarea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din anul 2024, cerând instanțelor de judecată să oblige Biroul Electoral Central să nu țină cont de o hotărâre definitivă și obligatorie emisă de Curtea Constituțională.
Hotărârea Biroului Electoral Central de încetare a acțiunilor referitoare la derularea alegerilor prezidențiale se întemeiază pe această hotărâre a CCR. Dacă, prin absurd, Curtea de Apel București și, în apel, Înalta Curte de Casație și Justiție, ar admite acțiunea și ar desființa decizia BEC nr. 230D din data de 6 decembrie 2024, acest lucru nu ar schimba lucrurile cu absolut nimic.
Biroul Electoral Central este obligat să țină cont de hotărârile Curții Constituționale, hotărâri care nu pot fi desființate, fiind inatacabile atât la nivel național, cât și internațional. Astfel, chiar dacă s-ar anula decizia BEC, BEC ar fi obligat, ulterior, să emită o altă decizie identică.
Curtea Constituțională însăși este chemată în judecată de Călin Georgescu, în ciuda faptului că instanțele judecătorești de drept comun nu pot impune CCR o anumită conduită constituțională. De asemenea, au fost atacate în instanță și notele care au informat CSAT cu privire la atacul de tip hibrid al unor entități statale și non-statale la adresa infrastructurii IT&C suport pentru procesul electoral. Notele de informare ale serviciilor secrete nu sunt acte administrative care să poată fi atacate în contencios administrativ.
Amenințări la adresa judecătorilor, pe rețelele de socializare
În urmă cu câteva zile, candidatul autoproclamat drept suveranist Călin Georgescu a postat, pe contul său de socializare, o amenințare directă la adresa judecătorilor Curții Constituționale.
„Doamnelor şi domnilor judecători ai CCR v-aţi încălcat jurământul? Prin ce aţi decis în data de 6 decembrie nu cumva aţi jurat strâmb? Vreţi să vă ajute Dumnezeu - aşa cum spune jurământul magistraţilor!? Atunci reparaţi-vă greşeala ca oamenii să mai aibă încredere în dreapta judecată a instituţiilor, altfel nici în infern nu veţi găsi refugiu! Vă atrag atenţia că riscaţi să plătiţi voturile anulate cu ani grei de puşcărie - şi nu uitaţi că nimeni nu este mai presus de lege, nici măcar voi, mai ales voi, cei care ar fi trebuit să protejaţi legea, nu să o condamnaţi nedrept!”, se arată în postarea citată.
