Poluarea și efectele sale afectează viața și sănătatea fiecăruia dintre noi. 9 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza impactului asupra naturii, practic unul din șase decese sunt cauzate din cauza aerului care nu mai îndeplinește calitățile necesare. Rata deceselor provocate de poluarea aerului și de substanțele chimice a crescut cu 66% din anul 2000, în special din cauza intensificării arderii combustibililor fosili, creșterii demografice și urbanizării haotice. Poluarea aerului este cea mai frecventă în orașele mari, unde sunt concentrate emisiile din multe surse diferite. Uneori, munții sau clădirile înalte împiedică răspândirea poluării aerului. Această poluare a aerului apare adesea ca un nor care face aerul să arate tulbure, murdar. Se numește smog. Cuvântul „smog” provine din combinarea cuvintelor „fum” și „ceață”.
Dacă doriți să preveniți poluarea aerului, atunci este important să fiți clari înainte de a începe despre ce este de fapt. Poluarea aerului este definită în general ca prezența în atmosferă a unor substanțe care sunt (potențial) dăunătoare sănătății.
Principalele surse de poluare identificate de cercetători sunt fabricile și producția industrială, emisiile din transport, produse de autobuze, mașini, camioane sau avioane, fumatul activitățile agricole, care includ și folosirea insecticidelor, pesticidelor sau îngrășămintelor și poluarea domestică, ce este cauzată de vopsele, produse de curățare sau reziduurile de la construcții. În interior, aerul poate fi contaminat de încălzirea unei case prin arderea unor substanțe precum kerosenul, lemnul și cărbunele poate contamina aerul. Cenușa și fumul îngreunează respirația și se pot lipi de pereți, alimente și îmbrăcăminte.
Fiecare dintre noi este, așadar, responsabil mai mult sau mai puțin pentru poluarea aerului, ceea ce înseamnă că putem fi la fel de responsabili pentru reducerea acesteia. Producția și agricultura la scară largă, desigur, au un impact mult mai mare asupra poluării aerului decât un om de acasă, dar cu toții ne putem juca rolul în reducerea acesteia.
Cele două efecte principale ale poluării aerului asupra sănătății sunt tulburările respiratorii și bolile cardiace. Efectele pe termen scurt includ boli precum pneumonia sau bronșita. Acestea includ, de asemenea, senzația de nas înfundat, dureri de cap, amețeli și greață. Mirosurile neplăcute produse de fabrici, de gunoi sau de sistemele de canalizare sunt, de asemenea, considerate poluare a aerului, ce e drept mai puțin grave, dar neplăcute. Organizația Mondială a Sănătății susține că aproximativ 4,2 milioane de decese care apar prematur în fiecare an sunt legate de poluarea aerului prin afecțiuni precum boli de inimă, accident vascular cerebral, cancer pulmonar și infecții respiratorii. Schimbările climatice sunt și ele accentuate de poluarea aerului, deoarece dioxidul de carbon este o producție comună de poluanți. Această poluare poate duce, de asemenea, la un efect atmosferic neplăcut cunoscut sub numele de ploaie acidă, în care pH-ul apei de ploaie este transformat în acid de către poluanți. Combinația acestor factori poate avea un impact negativ asupra vieții sălbatice.
Acum, că știm efectele, probabil fiecare dintre noi va fi mai motivat să ia măsuri ca să reducă poluarea. Și putem să o facem, spre exemplu, cu aceste 10 acțiuni.
-
Nu fumați în casă – sau renunțați cu totul dacă puteți.
-
Cumpărați plante, în special pe cele cunoscute pentru curățarea aerului.
-
Monitorizați poluanții din propria casă și folosiți filtre de aer
-
Evitați utilizarea multor substanțe chimice dure atunci când curățați.
-
Mergeți pe jos sau folosiți transportul public, în loc să conduceți.
-
Utilizați hote pentru a elimina vaporii de gătit din bucătărie.
-
Dacă locuiți la casă, evitați pe cât posibil să asfaltați curțile, păstrați cât mai multe zone verzi este posibil.
-
Economisiți energie – stingeți luminile și aparatele electrice atunci când nu sunt utilizate.
-
Mâncați alimente din surse locale pentru a preveni ca mâncarea să parcurgă zeci, sute, mii de kilometri până ajunge la dvs.
-
Porniți mașinile de spălat vase și rufe numai când sunt pline pentru a economisi energie și apă.
Oricum, în această perioadă în care tarifele pentru utilități cresc permanent, să începem să ne obișnuim să folosim apa, curentul și gazele cu mai multă atenție, nu are cum să fie o idee rea și reușim să cheltuim mai puțin și din banii noștri și din resursele planetei. De asemenea, dacă vom folosi mai puțin mașinile personale și mai mult transportul în comun sau bicicletele vom plăti mai puțin pentru benzină și motorină, care deja s-au scumpit și ele foarte mult.