An al pandemiei de COVID-19, 2020 nu a înregistrat însă, la acest capitol, decât o creștere cu 6 la sută față de anul 2019. Informațiile sunt notate într-un raport al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și au fost folosite de deputații „orbaniști” Ion Ștefan, zis „Grindă” și Violeta Alexandru, pentru a promova un proiect de lege prin care doresc ca angajatorilor să li se compenseze aceste sume achitate către stat și nerecuperate cu alte taxe și impozite pe care le datorează bugetului de stat. Legea ar crea dezechilibre macroeconomice și ar afecta ratingul de țară, în cazul în care ar fi adoptată, susține Guvernul condus de Nicolae Ciucă. În ciuda acestui avertisment, proiectul a trecut de Senat, prin adoptare tacită.
O expunere de motive a unei legi inițiate de doi dintre foștii miniștri ai Guvernului Orban vine cu informație halucinante. Potrivit celebrilor Ion Ștefan, zis „Grindă” și Violeta Alexandru, în prezent deputați neafiliați și membri ai formațiunii politice „Forța Dreptei”, înființată de Ludovic Orban, într-un raport al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, în anul 2020 numărul certificatelor de concediu medical emise a fost de 7.513.051, din care un procent de 82 la sută au fost eliberate pentru incapacitate temporară de muncă.
O altă informație este aceea că numărul zilelor de prestații sociale suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a fost, în același an 2020, de… 41.690.434, din care 62 de procente pentru incapacitate temporară de muncă. Practic, cele 41.690.434 de zile de prestații sociale înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât 114.220,4 ani! Iar fiecare dintre cele 7.513.051 de certificate de concediu medical a acoperit câte 5,5 – 6 zile pentru fiecare beneficiar.
Din documentul citat, mai aflăm că suma totală suportată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru concedii și indemnizații persoane fizice s-a ridicat la 110.975.250 de lei (adică 22.648.101,2 euro), din care un procent de 40,59 la sută a fost pentru incapacitate temporară de muncă, iar 54,05 la sută a fost pentru sarcină și lăuzie.
Nu pandemia a generat aceste cifre
Interesant este că aceste date furnizate de raportul CNAS, citate în expunerea de motive redactată de deputații „orbaniști”, sunt aferente anului 2020, anul în care a izbucnit pandemia de COVID-19, an în care a fost introdusă starea de urgență, urmată de starea de alertă, cu implicațiile binecunoscute în materia restricțiilor și îngrădirilor drepturilor și libertăților fundamentale, printre care și a dreptului la muncă pentru un număr semnificativ al celor activi. Ei, bine, chiar dacă aceste cifre halucinante se referă la un an mai mult decât special, față de anul 2019 se observă o creștere a tendinței pentru concedii medicale cu doar 6 procente.
În anul 2019, au fost emise 7.062.434 de certificate de concediu medical, fiind suportate din FNUASS 38.303.711 zile de prestații sociale. Iar ponderea certificatelor de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă este de aproximativ 80 la sută anual din total, în fiecare an analizat. Spre exemplu, 82 la sută în anul 2020, respectiv 86 la sută în perioada 2016 – 2019.
Reamintim faptul că, potrivit legislației în vigoare, concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate la care au dreptul persoanele asigurate sunt pentru incapacitate temporară de muncă, datorată unor boli obișnuite sau unor accidente în afara muncii; pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale; pentru maternitate; pentru îngrijirea copilului bolnav sau pentru risc maternal.
Miniștri de „frunte” în Guvernul Orban, inițiatorii plâng de mila angajatorilor
Din contribuția asigurătorie pentru muncă datorată de angajatori, respectiv 2,25% încasată la bugetul de stat, se distribuie, lunar, până la sfârșitul lunii în curs, un procent care a fost diferit în ultimii ani și care se face venit la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, pentru plata concediilor medicale.
Spre exemplu, în anul 2018, acest procent a fost de 40 la sută. În 2019 a fost de 21 la sută, iar în 2021 și 2022 a fost de câte 22 la sută.
Potrivit lui Ion Ștefan și Violeta Alexandru, „sunt mari întârzieri în decontarea concediilor medicale de către casele de asigurări de sănătate către angajatori. Practic, angajatorii deplâng faptul că așteaptă până la 6 – 8 luni decontul, uneori chiar și un an de zile”.
În expunerea de motive a legii în discuție, se precizează că, pe baza documentelor justificative, angajatorii trebuie să solicite sumele pentru decont într-un termen de 90 de zile de la data la care angajații au furnizat certificatele de concediu medical. Iar acest lucru se întâmplă, potrivit deputaților „orbaniști”, pentru că de la bugetul de stat nu se transferă sumele necesare în bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru achitarea concediilor medicale. „La finalul anului 2020, restanțele de plată la nivelul CNAS erau de aproximativ 2,49 de miliarde de lei, iar această datorie se prelungește de la un an la altul”, mai susțin aceștia.
Problema dobânzilor și a penalităților
„Angajatorii așteaptă de ani de zile decontul acestor sume, unii fiind chiar în situația de a-și bloca activitatea. Or, ei sunt obligați să își plătească toate taxele și impozitele la timp, pentru a nu li se percepe dobânzi și penalități. Statul însă nu datorează dobânzi și penalități pentru aceste întârzieri la decontul concediilor medicale”, mai susțin Ion Ștefan și Violeta Alexandru, aceasta din urmă deținând, pentru cei care au uitat, chiar funcția de ministru al Muncii, în Guvernul Orban.
În prezent, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă este suportată către angajator, din prima până în a cincea zi de incapacitate a salariatului, respectiv din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate începând cu ziua următoare celor suportate de către angajator, până la data încetării incapacității temporare de muncă a angajatului. Angajatorul achită integral indemnizația de concediu medical, urmând să recupereze sumele din FNUASS.
Violeta Alexandru și Ion Ștefan „Grindă” propun jocul „alba-neagra” cu plata contribuțiilor sociale
Toată această situație, cu cifrele halucinante prezentate mai sus, i-a determinat pe deputații „orbaniști” Ion Ștefan, Violeta Alexandru, dar și pe colegul lor de la USR Viorel Băltărețu să conceapă un proiect de lege, pe care l-au depus la Parlament.
Aceștia vin cu o serie de propuneri care de care mai „tare”. Spre exemplu, vor să instituie, prin lege, un mecanism de compensare între sumele datorate statului de către angajator, cum ar fi impozitul pe salarii, contribuția la fondul de asigurări sociale de sănătate sau contribuția la fondul asigurărilor sociale, și sumele aferente concediilor medicale.
O altă propunere este aceea ca angajatorul să poată opta pentru compensarea sumelor aferente indemnizațiilor de concediu medical plătite salariaților săi cu sumele datorate către stat sau pentru decontarea ori restituirea sumelor aferente concediilor medicale, aceste sume fiind însă „purtătoare de dobânzi și penalități, în cazul unor întârzieri la decont”.
De asemenea, inițiatorii vor ca sumele aferente concediilor medicale pe care angajatorul dorește să le compenseze să fie înscrise în Declarația 112. Iar pentru că angajatorul plătește deja contribuția asigurătorie pentru muncă, din care se suportă și indemnizațiile de concediu medical, deputații citați propun „eliminarea obligației de a achita din fonduri proprii indemnizația de concediu medical pentru primele cinci zile de concediu medical”. „Nu este corect să se dubleze, practic, suportul pe care angajatorul îl alocă pentru plata concediilor medicale”, mai arată aceștia.
Conform expunerii de motive, impactul financiar al acestor măsuri ar fi de 5,36 de miliarde de lei, astfel încât inițiatorii și-ar dori ca legea să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2023.
Executivul condus de Nicolae Ciucă: Legea propusă discriminează
Înainte de a intra în „malaxorul” circuitului parlamentar, legea a ajuns și pe masa Guvernului României, pentru a-și exprima un punct de vedere pe marginea lui. „Jurnalul” a intrat în posesia acestui document, din care rezultă că Executivul condus de Nicolae Ciucă nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.
Pe de o parte, Guvernul subliniază că propunerea de derogare de la regula compensării generale poate genera o serie de probleme, cum ar fi „crearea unui tratament discriminatoriu față de ceilalți contribuabili. Propunerea poate crea un avantaj unor categorii de contribuabili, față de alți contribuabili care nu au de recuperat sume de la buget reprezentând concedii medicale, dar care au alte sume de recuperat de la alte autorități ale statului”.