Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Starea de sanatate 2 etape ale vieții când oamenii îmbătrânesc mai repede

2 etape ale vieții când oamenii îmbătrânesc mai repede

de Anastasia Paul    |   

Îmbătrânirea poate părea un proces lent și gradual dar cercetările sugerează că nu se întâmplă așa întotdeauna. De fapt, dacă te trezești într-o dimineață, te uiți în oglindă și te întrebi dacă ai îmbătrânit rapid în ultiima vreme, s-ar putea să ai dreptate. 

Potrivit unui studiu din 2024 privind schimbările moleculare asociate cu îmbătrânirea, oamenii experimentează două accelerări bruște ale îmbătrânirii, una la vârsta medie de 44 de ani și cealaltă în jurul vârstei de 60 de ani.

Nu ne schimbăm doar treptat, în timp. Există unele schimbări cu adevărat dramatice. Se pare că mijlocul anilor '40 este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca și începutul anilor '60. Și acest lucru este valabil indiferent de clasa de molecule pe care o analizezi.”, a explicat geneticianul Michael Snyder de la Universitatea Stanford în august 2024, când a fost publicată cercetarea.

Anumite afecțiuni escaladează brusc

Îmbătrânirea este un proces complex asociat cu un risc crescut de diverse boli.

Snyder și colegii săi au investigat biologia îmbătrânirii pentru a înțelege mai profund ce schimbări apar și cum pentru a atenua și a trata mai bine aceste afecțiuni.

Au urmărit un grup de 108 adulți care donaseră probe biologice la fiecare câteva luni, timp de mai mulți ani.

Cercetătorii au observat că, în anumite afecțiuni, cum ar fi Alzheimer și boli cardiovasculare, riscul nu crește treptat în timp. Acesta escaladează brusc după o anumită vârstă.

Așadar, au vrut să analizeze mai atent biomarkerii îmbătrânirii pentru a vedea dacă pot identifica schimbările conexe.

Folosind probele, cercetătorii au urmărit diverse tipuri de biomolecule. Diferitele molecule studiate includ ARN, proteine, lipide și taxoni de microbiom din regiunile intestinale, ale pielii, nazale și orale, pentru un total de 135.239 de caracteristici biologice.

Fiecare participant a trimis o medie de 47 de probe pe parcursul a 626 de zile, participantul cu cea mai lungă vechime furnizând 367 de probe. Această bogăție de informații a dus la peste 246 de miliarde de puncte de date, pe care cercetătorii le-au procesat apoi, căutând tipare în aceste schimbări.

Mai multe studii anterioare au descoperit modificări neliniare ale abundențelor moleculare care pot fi legate de îmbătrânire la șobolani și oameni.

Studiile efectuate pe muște de fructe, șoareci și pești zebră au indicat, de asemenea, un proces de îmbătrânire treptată la aceste specii.

45 și 60 de ani, vârste critice pentru îmbătrânire

Snyder și colegii săi au observat o schimbare distinctă în abundența multor tipuri diferite de molecule din corpul uman ,în două etape distincte.

Aproximativ 81% din toate moleculele studiate au prezentat modificări în timpul uneia sau ambelor etape. Modificările au atins vârful la mijlocul anilor '40 și din nou la începutul anilor '60, cu profiluri ușor diferite.

Vârful de la mijlocul anilor '40 a arătat modificări ale moleculelor legate de metabolismul lipidelor, cafeinei și alcoolului, precum și de bolile cardiovasculare și disfuncții ale pielii și mușchilor.

Vârful de la începutul anilor '60 a fost asociat cu metabolismul carbohidraților și cafeinei, bolile cardiovasculare, piele și mușchi, reglarea imunității și funcția renală.

Primul vârf, la mijlocul anilor '40, se întâmplă de obicei atunci când femeile încep să treacă prin menopauză sau perimenopauză, dar cercetătorii au exclus acest lucru ca factor principal: Și bărbații au suferit modificări moleculare semnificative la aceeași vârstă.

Acest lucru sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femeile de 45 de ani, există probabil și alți factori mai semnificativi care influențează aceste schimbări, atât la bărbați, cât și la femei. Identificarea și studierea acestor factori ar trebui să fie o prioritate pentru cercetările viitoare”, a explicat Xiaotao Shen, expeert în metabolism și autor principal, fost student la Stanford, iar acum la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.

Cercetătorii observă că dimensiunea eșantionului lor este destul de mică și au testat probe biologice limitate, de la persoane cu vârste cuprinse între 25 și 70 de ani.

Cercetările viitoare ar putea aprofunda acest fenomen, studiindu-l în detaliu mai granular, pe o gamă mai largă de subiecți, pentru a înțelege mai bine cum se schimbă corpul uman în timp.

Cercetarea a fost publicată inițial în Nature Aging, potrivit scienealert.com.
 

Subiecte în articol: imbatranire
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri