Sinteza dosarelor de răsunet, instrumentate începând cu anul 2014, dar cu precădere în 2015 și în anul electoral 2016, arată o realitate judiciară, în planul „luptei anticorupție”, extrem de intensă. În urma acestor activități derulate de procurorii DNA, nu mai puțin de 38 de parlamentari ai legislaturii trecute nu au mai apucat încă o „slujbă” la stat, dintre aceștia 17 politicieni fiind unii de vârf sau strategi ai partidelor. Pe lângă aleșii din autoritatea centrală, există numeroși primari sau șefi de consilii județene care, de asemenea, au devenit, în aceeași perioadă, ținte ale procurorilor conduși de Laura Codruța Kovesi. Trei dintre aceștia din urmă sunt, de asemenea, personaje foarte cunoscute. Această parte a bilanțului este, de altfel, singura pozitivă pentru procurori, deoarece, la capitolul rezultate, există o singură condamnare definitivă, cinci condamnări în primă instanță și trei achitări rușinoase încasate de DNA în aceste dosare. Alte cauze, care au ținut prima pagină a ziarelor, în acești ultimi trei ani, fie se află încă în prima fază a judecății, fie nici măcar nu s-au finalizat cu rechizitorii.
„Jurnalul” a trecut în revistă toate cazurile răsunătoare instrumentate de Direcția Națională Anticorupție din ultimii trei ani, soldate cu eliminarea din viața politică a celor puși sub acuzare în perioada electorală a anului 2014, a anului intermediar 2015, dar și în anul de maximă încărcătură politică 2016, când, în România, au avut loc două rânduri de alegeri – locale și parlamentare. Analiza noastră îi privește doar pe politicienii care, din cauza acestor dosare, nu mai participă, azi, la viața politică. Există și alți foști aleși cu dosare care se află încă în Parlament sau care au candidat, în decembrie 2016, dar nu au obţinut încă un mandat în actuala legislatură.
Dosare făcute la „foc automat”
Primul nume de răsunet de pe lista celor eliminați din funcții publice, dar care nu au suferit, până în prezent, vreo condamnare în instanță este cel al fostului deputat PNL Călin Florin Teodorescu. În 24 noiembrie 2014, procurorii au cerut încuviințarea Camerei Deputaților pentru a putea solicita arestarea preventivă a acestuia pentru abuz în serviciu într-unul dintre dosarele ANRP. La 3 decembrie 2014, pe numele lui Teodorescu a fost instituită măsura controlului judiciar, iar în 15 decembrie 2014 a fost trimis în judecată. În 26 noiembrie 2015, DNA a deschis pe numele lui Teodorescu un alt dosar penal, tot privind o cauză ANRP, în care l-au pus sub acuzare și pe deputatul PNL Ioan Oltean, parchetul cerând, totodată, și încuviințarea solicitării arestării celor doi. La 10 decembrie, pe numele lui Teodorescu a fost instituită măsura controlului judiciar sub o cauțiune de un milion de lei. La data de 28 ianuarie 2016, Teodorescu a fost pus sub acuzare în al treilea dosar ANRP, iar în 22 și 29 iulie 2016 a fost trimis în judecată în ultimele două dosare. Instanțele nu s-au pronunțat, până în prezent, în niciuna dintre aceste cauze. Însă rezultatul politic este acela că nici Teodorescu, nici Ioan Oltean nu mai sunt astăzi parlamentari sau oameni politici.
Tot în legătură cu ANRP, DNA l-a pus, în data de 17 martie 2015, sub urmărire penală pentru abuz în serviciu pe fostul deputat PNL Theodor Cătălin Nicolescu. În 19 martie 2015, procurorii au cerut încuviințarea Parlamentului pentru a-l reține și prezenta instanței, în vederea arestării. Cererea a fost încuviințată, iar liberalul a fost reținut. În 9 aprilie 2015, procurorii l-au trimis pe Nicolescu în judecată, în stare de arest la domiciliu, iar în 20 martie 2017, pe numele fostului deputat a fost deschis un al doilea dosar penal, în legătură cu o altă cauză ANRP. Dosarul înaintat instanței nu s-a finalizat, până în prezent, cu vreo soluție pe fond, dar Theodor Nicolescu a fost scos din Parlament și din viața politică.
Strategii partidelor, scoși din joc
Alt parlamentar, mult mai greu încercat decât primii, este fostul senator PSD și ex-ministru al Finanțelor Darius Vâlcov. În 12 martie 2015, el a fost pus sub urmărire penală pentru trafic de influență, iar la 19 martie procurorii au cerut încuviințarea Senatului pentru a-l putea aresta. În 24 martie s-a suplimentat cererea de arestare cu noi capete de acuzare, respectiv pentru efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, iar în 25 martie 2015, Darius Vâlcov a fost arestat. În data de 7 aprilie 2015, procurorii au cerut din nou arestarea lui Vâlcov într-un alt dosar, iar la 21 mai 2015 a fost trimis în judecată în prima cauză.
Pe 3 iunie 2015, DNA l-a pus pe fostul senator sub urmărire penală în al doilea dosar, pentru trafic de influență, iar în 23 iulie 2015 a fost pus sub acuzare în al treilea dosar, pentru aceleași infracțiuni. În 16 noiembrie 2015, Darius Vâlcov a fost pus sub control judiciar, iar în 26 noiembrie 2015, cel de-al doilea dosar a ajuns în instanță. Al treilea, încă nu. Niciunul dintre cele două dosare finalizate de DNA nu s-a soldat cu vreo soluție pe fond, însă Darius Vâlcov nu mai este parlamentar. A rămas, însă, membru PSD.
Un alt dosar extrem de „tocat” la vremea respectivă este cel al foștilor deputați PNL George Scutaru și Dan Motreanu. Primul a deținut, imediat după câștigarea de către Klaus Iohannis a mandatului de președinte, funcția de consilier prezidențial pe probleme de siguranță națională. Până în 3 aprilie 2015, când DNA l-a pus sub urmărire penală și sub control judiciar pentru complicitate la luare de mită și spălare de bani. În 2 iulie 2015, în același dosar a fost pus sub acuzare și deputatul Dan Motreanu, iar în 28 septembrie cauza a ajuns în instanță. Dosarul este încă în faza de judecată pe fond, la ÎCCJ, iar cei doi liberali au fost scoși din viața politică.
CCR, atenţionată cu dosarul „Toni Greblă”
Judecătorul CCR Toni Greblă și-a pierdut, de asemenea, funcția, după ce, tot DNA, a început împotriva sa, în 22 ianuarie 2015, urmărirea penală în dosarul „struților și al rochiilor”. În 3 februarie 2015, procurorii au cerut Parlamentului încuviințarea pentru a-l reține și aresta preventiv, iar în 10 martie, judecătorul a fost reținut. O zi mai târziu, a fost pus de către instanță în libertate. Episodul l-a costat pe Toni Greblă mandatul de judecător constituțional. În 10 iulie același an, procurorii au extins acuzațiile îm-
potriva lui cu alte acte materiale, printre care și acela că ar fi încălcat un embargo eco-
nomic impus Rusiei. La data de 9 septembrie, Greblă a fost trimis în judecată. Anul acesta, DNA a renunțat, în instanță, la acuzația de încălcare a embargoului. Dosarul se află încă pe masa primei instanțe, fără un verdict pe fond.
Un alt fost parlamentar trimis în judecată de DNA care nu mai este astăzi om politic este fostul deputat PNL Tudor Chiuariu. Dosarul în care este judecat se referă la retrocedarea ilegală a unor păduri către prințul Sturdza, iar în același dosar mai sunt judecați doi foști parlamentari PSD, Viorel Hrebenciuc și Ioan Adam. Nu există o sentință în acest dosar, dar niciunul dintre cei trei nu mai deține funcții de demnitate publică.
Ținte vii, spectacol televizat. Rezultate juridice zero
Gabriel Oprea a devenit, din partener al sistemului, țintă a acestuia încă de la sfârșitul anului 2015. Însă abia în 25 ianuarie 2016, DNA a cerut încuviințarea începerii urmăririi penale a fostului senator UNPR și vicepremier pentru abuz în serviciu în dosarul „Girofarul”. Urmărirea penală a fost începută în 5 februarie 2016, iar în 16 februarie, procurorii lui Kovesi au solicitat aviz pentru a-l pune sub acuzare pe Oprea în al doilea dosar, referitor la achiziționarea de către DGIPI a unui autoturism Audi A8. La 2 martie, a fost începută urmărirea penală și în acest dosar, iar în 11 mai 2016, procurorii au finalizat primul dosar, pe care l-au trimis în instanță.
La 1 septembrie 2017, Gabriel Oprea s-a ales cu al treilea dosar penal, pentru ucidere din culpă în cazul morții polițistului Bogdan Gigină, dar urmărirea penală a fost posibil a fi demarată abia în 7 decembrie, când Oprea a demisionat din Senat. Dosarul nu a fost finalizat până în prezent, iar celelalte se află încă în primă instanță. Rezultatul: Gabriel Oprea nu mai este parlamentar și nu mai are partid, deoarece UNPR a fost înghițit de PMP-ul lui Traian Băsescu.
Alți doi parlamentari ai legislaturii trecute, unul de la PSD și altul de la grupul minorităților naționale, au fost, de asemenea, scoși de DNA din viața politică prin intermediul unui dosar penal. Este vorba despre deputații Mădălin Voicu și Nicolae Păun, pentru care, în 10 februarie 2016, s-a cerut încuviințarea reținerii în vederea arestării în dosarul fondurilor europene. Doar Păun a fost arestat, Voicu fiind pus sub control judiciar. La 20 iulie 2016, cei doi au fost trimiși în judecată, iar în noiembrie 2016 instanța a retrimis dosarul la DNA, pentru refacerea cercetărilor. Nu se mai știe nimic despre stadiul anchetei.
Nu în cele din urmă, fostul senator PSD Alexandru Cordoș, urmărit penal din 12 august 2014 pentru favorizarea făptuitorului, este un alt nume care nu mai există în politică. În 23 aprilie 2015, el s-a ales cu un al doilea dosar, pentru complicitate la trafic de influență, iar în 17 iulie a mai încasat un al treilea dosar, pentru același tip de infracțiune. Nu există date că vreuna din aceste cauze a ajuns în instanță.
Unica victorie definitivă a DNA: un an închisoare cu suspendare
Singurul fost parlamentar care a fost condamnat definitiv în aceste dosare este ex-senatorul PSD Sorin Constantin Lazăr, trimis în judecată, în 19 decembrie 2014, pentru abuz în serviciu. Faptele ar fi fost săvârşite în perioada 2008-2009. În 20 noiembrie 2016, Lazăr a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Nu mai face politică.
Există și alte condamnări, dar nedefinitive. Fost deputat PNL și ministru de Interne, respectiv ministru pentru Românii de pretutindeni, Cristian David, arestat și trimis în judecată, în iulie 2015, pentru luare de mită și spălare de bani, a primit, la data de 5 decembrie 2017, 5 ani de închisoare cu executare. Decizia a fost atacată cu apel.
Fostul senator Dan Șova, trimis de DNA în judecată în două dosare, a primit, în data de 25 septembrie 2017, de la Înalta Curte, o pedeapsă de trei ani cu suspendare. Nici această sentință nu este definitivă, dar Șova nu mai este politician.
Ex-deputatul PSD Ion Ochi, trimis în judecată, în 2015, pentru luare de mită și abuz în serviciu, a primit, prin decizie nedefinitivă, la 31 octombrie 2017, o pedeapsă de 5 ani și 10 luni închisoare.
Deputatul PSD Cristian Rizea a fost, de asemenea, condamnat în 7 decembrie 2017, la 4 ani și 8 luni închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă. Colegul acestuia, Constantin Niță, a primit, în 26 mai 2017, o condamnare nedefinitivă de 4 ani închisoare cu executare. Niciunul nu mai este parlamentar în prezent.
Achitări rușinoase în dosare instrumentate la momente electorale
Cazul președintelui PNL, Ludovic Orban, este emblematic din acest punct de vedere. Pus sub acuzare în plină campanie electorală pentru alegerile de la Primăria Capitalei, de anul trecut, sub acuzația că i-ar fi cerut denunțătorului de profesie al DNA, Tiberiu Urdăreanu, 50.000 de euro, Orban a demisionat din toate funcțiile politice din partid, a renunțat la candidatura pentru primărie, iar la alegerile generale din decembrie 2016 nu a mai participat. La 31 ianuare 2017, Înalta Curte l-a achitat, pe fond, pe Ludovic Orban, constatând că nu există probe că ar fi săvârșit fapta de care este acuzat. Procurorii au făcut apel.
Fostul deputat PDL Ion Ariton a fost trimis în judecată, în dosarul „Gala Bute”, alături de Elena Udrea, pe numele său fiind chiar instituită măsura controlului judiciar. La 28 martie 2017, Ion Ariton a fost achitat în primă instanță. Însă nu mai are calitatea de parlamentar.
Și fostul edil al Sectoului 2, Neculai Onțanu (UNPR), a rămas fără funcție și nu a mai candidat, după ce DNA l-a reținut, a cerut arestarea sa și a obținut-o, sub acuzația de luare de mită. În 27 iulie 2017, împotriva lui Onțanu, prin decizie a judecătorilor, a fost încetat procesul penal, pentru că faptele s-au prescris. DNA a atacat cu apel decizia.
Alți doi primari celebri care și-au pierdut funcțiile din cauză de dosare făcute de DNA sunt Marian Vanghelie și Sorin Oprescu. Trimiși în judecată, cei doi își așteaptă încă verdictele pe fond.
„Vedetele” din dosarele proaspete sunt fostul șef al Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, președintele PSD, Liviu Dragnea, dar și fostul ministru al Dezvoltării, Sevill Shhaideh, pusă sub acuzare în dosarul „Belina”.
Lupta DNA împotriva politicienilor a continuat și anul acesta. Nu mai puțin de șapte dosare vizează mai mulți senatori, deputați sau chiar un ministru în funcție al actualului Cabinet Tudose, pentru care Parlamentul nu a încuviințat începerea umăririi penale.