Anul trecut, conform Raportului Departamentului de Stat al SUA privind traficul de ființe umane, România și Irlanda au fost singurele țări membre ale blocului comunitar puse pe lista de supraveghere a Departamentului, respectiv la Nivelul 2 (Tier 2 Watchlist). România este pe această listă pentru al treilea an consecutiv, datorită unei excepții acordate de Congresul american, dar dacă recomandările făcute în ultimii ani nu sunt implementate, chiar și parțial, România va fi retrogradată la ultimul nivel, Nivelul 3. Asta înseamnă că SUA vor impune sancțiuni, inclusiv economice, cum ar fi, de exemplu, cele legate de fondurile pentru investiții alocate de SUA țării noastră, iar 2022 este ultimul an în care îmbunătățirea ratingului este posibilă. Având în vedere acest risc major, autoritățile de la București au decis, ca primă măsură, modificarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 și înființarea Departamentului pentru responsabilitate socială comunitară şi grupuri vulnerabile. De asemenea, autoritățile vor trebui să îmbunătățească rapid și situația persoanelor vulnerabile, fiind vizate cele cu dizabilități și cele instituționalizate, iar pentru aceasta, măsura văzută ca salvatoare este tot înființarea unui comitet special. Niciuna dintre cele două inițiative nu se regăsesc printre recomandările raportului american amintit, acesta propunând adoptarea unor măsuri mult mai pragmatice.
De-a lungul timpului, România a adoptat o serie de măsuri legislative și a armonizat o parte semnificativă din legislația în domeniul respectării drepturilor categoriilor vulnerabile cu reglementările europene și internaționale, dar cu toate acestea nu a reușit încă să implementeze standardele specifice și, nu de puține ori, rapoartele Organizației Națiunilor Unite, ale Consiliului Europei sau ale Departamentului de Stat al SUA au semnalat grave abateri. În preambulul proiectului de Hotărâre de Guvern, sunt amintite cele 18.000 de persoane cu dizabilități instituționalizate pentru care accesul la educație și pe piața muncii sau accesibilizarea mediului fizic și informațional rămân încă probleme nerezolvate. De asemenea, în ceea ce privește copiii din sistemul de protecție și tinerii care părăsesc acest sistem, ei continuă să fac obiectul a numeroase observații, recomandări de țară sau rezoluții internaționale care atrag atenția că nu sunt protejați suficient.
Un comitet pentru liniștea persoanelor vulnerabile
Odată cu adoptarea noului proiect de act normativ, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului se va înfiinţa „Departamentul pentru responsabilitate socială comunitară şi grupuri vulnerabile”. Structura nu va avea personalitate juridică și va funcţiona în subordinea prim-ministrului, iar finanţarea va fi asigurată din bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Departamentul va coordona, monitorizara şi evalua implementarea Programului Național de Suport pentru Copii – „DIN GRIJĂ PENTRU COPII”, precum și a celorlalte programe destinate categoriilor vulnerabile, va colabora cu reprezentanţii mediului privat în vederea dezvoltării unui cadru eficient şi sustenabil de responsabilitate socială comunitară, va facilita cooperarea interinstituţională în vederea implementării documentelor programatice în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor categoriilor vulnerabile, precum drepturile copilului, drepturile victimelor violenţei domestice, ale traficului de persoane şi ale altor categorii vulnerabile etc. Departamentul va prezenta semestrial sau ori de câte ori e nevoie, rapoarte premierului referitoare la progresul realizat în implementarea obiectivelor asumate.
Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane evaluează şi monitorizează, la nivel naţional, activitatea desfăşurată în domeniul luptei împotriva traficului de persoane, îndeplinind rolul de raportor naţional. Prin înființarea noului comitet pentru monitorizarea aplicării Strategiei de luptă împotriva traficului de persoane vom avea două organisme ale căror atribuții se vor suprapune.
Un comitet și pentru monitorizarea aplicării strategiei
Deși avem o Agenţie Naţională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), activitatea ei a cam lăsat de dorit, așa că Guvernul a decis să rezolve problema înființând încă un comitet. Un comitet special, care se va ocupa de monitorizarea aplicării strategiei. El se va afla tot în subordinea premierului și va conlucra cu Agenţia Naţionale împotriva Traficului de Persoane. În ceea ce privește conducerea acestei structuri, ea va fi asigurată tot de către consilierul de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului care conduce Departamentul pentru responsabilitate socială comunitară şi grupuri vulnerabile. Rapoartele de monitorizare se vor transmite Secretariatului Comitetului de monitorizare, anual sau la solicitarea acestuia.
Ce spune raportul Departamentului de Stat al SUA
Ineficiența abordării privind combaterea traficului de persoane a fost remarcată și în 2019, motiv pentru care raportul Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane a retrogradat țara noastră și a inclus-o în Nivelul 2 al listei de monitorizare. Lucrurile nu s-au schimbat însă prea mult, iar raportul din 2021 constata că Guvernul României nu îndeplinește standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, deși face eforturi în acest sens. Cu toate acestea, nu a dovedit că aceste eforturi s-au intensificat, mai ales în contextul impactului pandemiei de Covid-19, care a afectat disproporționat persoanele vulnerabile, inclusiv victimele și supraviețuitorii traficului. Printre măsurile sugerate să fie luate cu prioritate se numără:
-Finanțarea și facilitarea accesului la servicii medicale, consiliere psihologică, educație și formare vocațională etc pentru victimele traficului de persoane (acum sunt oferite și finanțate în general de organizații non-guvernamentale);
-Identificarea proactivă a victimelor traficului de persoane, în special din rândul persoanelor vulnerabile;
-Formarea specialiștilor în identificarea și recunoașterea indicatorilor de exploatare;
-Schimbarea modului în care se acordă compensațiile pentru victime și asigurarea protecției victimei pe tot parcursul procedurilor penale;
-Creșterea numărului de ofițeri de poliție specializați care se ocupă de investigațiile legate de traficul de persoane;
-Pedepsirea infractorilor și recuperarea câștigurilor obținute de pe urma exploatării ființelor umane.
Multe din aceste recomandări se regăsesc și în raportul din 2019, dar după cum se poate observa, niciuna din acestea nu se regăsește în schimbările propuse acum de Guvernul României.
Două telefoane și un fax pentru reclamarea traficului de ființe umane
Conform datelor publicate pe site-ul ANITP, instituție care funcționează în subordinea Ministerului de Interne, la nivelul anului 2020 au fost înregistrate 597 de cazuri de trafic de persoane, cele mai multe având ca scop exploatarea sexuală. Victimele au fost persoane cu un grad de instruire redus, în marea majoritate cu cel mult opt clase, iar racolarea s-a făcut prin intermediul unor persoane apropiate victimelor (cunoscuți, prieteni, chiar și soți în câteva cazuri). În 2019 s-au înregistrat în evidențele ANITP aproape 700 de cazuri de trafic de oane, dar scădere înregistrată în 2020 trebuie pusă pe seama restricțiilor de circulație impuse din cauza pandemiei de Covid-19. Pe site-ul instituției sunt trecute doar două telefoane, la care victimele traficului de persoane pot apela pentru a cere informații sau asistență psihologică, la care se mai adaugă un număr de fax pe care, cu siguranță, nu-l folosește nimeni.