Ţările membre NATO au convenit asupra unui acord care permite SUA să-şi reducă contribuţia la bugetul de funcţionare a Alianţei, Franţa refuzând totuşi să participe la efortul solicitat, au anunţat joi mai mulţi responsabili ai Alianţei Nord-Atlantice, citaţi de AFP.
Acest acord a fost încheiat cu câteva zile înainte de summitul NATO care se va desfăşura pe 3 şi 4 decembrie la Londra, la care este aşteptat să participe şi Donald Trump.
La ultimul lor summit, în 2018, preşedintele american ceruse reducerea contribuţiei ţării sale la efortul financiar al NATO.
SUA asigură în prezent 22,1% din bugetul NATO, care se ridică la 2,5 miliarde de dolari (2,37 miliarde de euro) în 2019, iar Germania 14,7%, potrivit unei noi formule bazate pe venitul naţional brut al fiecărei ţări. Franţa contribuie cu 10,5% din buget.
Acordul permite SUA să-şi reducă contribuţia la 16,35% din total. Germania o va aduce pe a ei la acelaşi nivel, iar ceilalţi aliaţi, cu excepţia Franţei, sunt de acord să plătească mai mult. Refuzul Franţei de a se asocia acestui acord i-a constrâns pe ceilalţi aliaţi să reexamineze principiul de repartiţie a efortului, au explicat responsabilii citaţi de AFP.
Parisul a refuzat să participe la respectiva operaţiune, considerând că aceasta 'riscă să fie un precedent care ar putea permite SUA să-şi reducă contribuţia la bugetele altor organizaţii internaţionale', a explicat un diplomat de rang înalt. 'Este evident că va fi un precedent', a insistat el.
Acordul nu are nicio legătură cu dezbaterea privind împărţirea poverii cheltuielilor militare, dar 'îndepărtează un subiect de dispută' la summitul de săptămâna viitoare, mai subliniază diplomatul.
'A fost nevoie urgentă de acest acord, întrucât nimeni nu ar fi îndrăznit să-i spună lui Donald Trump că problema nu a fost rezolvată', a spus el.
Împărţirea poverii cheltuielilor militare va fi un subiect sensibil al summitului, deoarece americanii estimează ca insuficiente eforturile depuse de ceilalţi aliaţi, subliniază delegaţiile europene.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmează să anunţe vineri noi cifre care să arate cât au alocat aliaţii pentru apărare după sosirea lui Donald Trump la putere în 2016, pentru a 'demina terenul' înaintea summitului de la Londra.
Cele 29 de state membre NATO s-au angajat în 2014 să crească cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB-ul lor către orizontul anului 2024. Opt dintre ele au ajuns la acest nivel al cheltuielilor pentru apărare în 2019: SUA, Grecia, Estonia, Lituania, Letonia, Marea Britanie, România şi Polonia. Franţa spune că va atinge această ţintă către 2025.
Germania rămâne însă în urmă, dar s-a angajat să ajungă la acest nivel 'la începutul deceniului 2030'. Bugetul său pentru apărare a fost majorat şi se aşteaptă să ajungă la 50,3 miliarde de euro în 2020, sau 1,42% din PIB.