Jurnalul.ro Special Adoptarea monedei euro, transformată într-o țintă mișcătoare

Adoptarea monedei euro, transformată într-o țintă mișcătoare

de Adrian Stoica    |   

Este oficial. Guvernul nu-și mai asumă niciun termen pentru aderarea României la moneda euro. După mai bine de 10 ani de termene stabilite și ratate, Guvernul Ciucă a decis să mențină trecerea la moneda europeană ca o țină în mișcare.

Potrivit Programului de convergență 2022-2025, adoptat de Executiv miercuri, „Guvernul României îşi menţine angajamentul de aderare la zona euro, însă, în prezent, eforturile se axează pe măsurile de susţinere economică şi socială ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 şi pe diminuarea consecinţelor generate de conflictul militar din Ucraina”, a anunțat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt de la Palatul Victoria.

După aderarea la Uniunea Europeană, adoptarea monedei euro a fost un obiectiv susținut de toate guvernele, dar el s-a transformat, de-a lungul anilor, într-o himeră. Imediat după euforia intrării în UE, primul termen fixat pentru introducerea monedei unice europene a fost anul 2012. El s-a dovedit a fi unul pompieristic, așa încât a fost mutat în 2015. Mult mai realist, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a venit cu varianta 2019. Ea s-a transformat însă rapid în 2020. A trecut și acest an și nu s-a întâmplat nimic. S-a vorbit ulterior de 2022, pentru ca în final să se ajungă la intervalul 2024-2026. La începutul acestui an, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, spunea că o țintă viabilă este anul 2029. Acum, pe fondul crizei economice amplificate de războiul din Ucraina, a dispărut orice termen. Rămânem doar cu dorința. Conform ultimului eurobarometru al Comisiei Europene, publicat anul trecut, 75% dintre românii susțin adoptarea monedei europene, în timp ce 63% s-au declarat convinși că acest lucru le va aduce lucruri bune.

Nu îndeplinim niciun criteriu

Între dorință și putință este însă o prăpastie mare. Pentru adoptarea monedei unice, țările UE trebuie să îndeplinească o serie de criterii, cunoscute și sub denumirea generică de „criteriile de la Maastricht”,  pe care, din păcate, România nu le îndeplinește. Printre aceste criterii de convergenţă se numără stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislaţiei naţionale cu normele uniunii economice şi monetare. Potrivit Raportul de convergenţă pe 2020, ultimul publicat de Comisia Europeană (el este întocmit o dată la doi ani), țara noastră nu îndeplinea niciunul din cele patru criterii amintite, ea fiind singura din afara zonei euro care marca o astfel de contraperformanță. La începutul anului trecut, un document al Ministerului Finanțelor, publicat de profit.ro, arăta că România va trebui mai întâi să își restabilească echilibrul macro-economic și abia după aceea va stabili un nou calendar pentru aderarea la zona euro. „În perspectiva aderării la zona euro, România va trebui, în primă fază, să își restabilească echilibrele interne și externe și să îndeplinească o serie de condiții de robustețe macroeconomică, în paralel cu combaterea efectelor negative generate de pandemia COVID-19, atât în plan economic, cât și social. Pe termen scurt/mediu accentul trebuie pus pe implementarea eficientă a Planului Național de Redresare și Reziliență, în așa fel încât reformele și investițiile generate de atragerea fondurilor europene să contribuie la îmbunătățirea calității vieții oamenilor și la o dezvoltare sustenabilă. În contextul celor menționate, ulterior va fi oportun să se stabilească un calendar privind aderarea la zona euro”, se arată în documentul redactat de Ministerul Finanțelor.

Tabelul: Evoluția indicatorilor indicatorilor de convergență în țările non-euro

Sursa: Raport al Băncii Centrale Europene

1) Variație procentuală anuală medie. Datele pentru anul 2020 se referă la perioada aprilie 2019 - martie 2020;

2) Se referă la situația în care o țară a făcut obiectul unei proceduri de deficit excesiv, conform unei decizii a Consiliului UE, pentru cel puțin o parte a anului;
3) Informațiile pentru anul 2020 se referă la perioada anterioară termenului-limită pentru datele statistice (7 mai 2020);
4) Pondere în PIB. Datele pentru anul 2020 provin din previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2020;

5) Variație procentuală anuală. O valoare pozitivă (negativă) indică aprecierea (deprecierea) în raport cu euro. Datele pentru anul 2020 se referă la perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020;

6) Rata medie anuală a dobânzii. Datele pentru anul 2020 se referă la perioada aprilie 2019 – martie 2020;

7) Valorile de referință pentru inflația măsurată prin IAPC și pentru ratele dobânzilor pe termen lung se referă la perioada aprilie 2019 – martie 2020;

Ce înseamnă criteriile de convergență

Pentru a adera la moneda unică europeană, o țară trebuie să îndeplinească patru criterii economice de convergență:

  • Stabilitatea prețurilor. Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate.

  • Finanțe publice solide și sustenabile. Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive.

  • Stabilitatea cursului de schimb. Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă.

  • Ratele dobânzilor pe termen lung. Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

De asemenea, candidații pentru aderarea la zona euro trebuie să se asigure că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul privind funcționarea UE (TFUE) și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

La data de 1 ianuarie 2002, moneda euro a fost introdusă în 12 ţări din Uniunea Europeană: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania. 

Bulgaria și Croația, în anticamera euro

Spre deosebire de România, Bulgaria și Croația au făcut pași mari pentru aderarea la euro, iar rezultatul a fost că au intrat în Mecanismul Cursului de Schimb II. Cunoscut drept „anticamera euro”, MCS II este ultimul test pe care trebuie să-l treacă o țară candidată. El durează cel puțin doi ani, timp în care țara trebuie să demonstreze că are un curs de schimb stabil înainte de a trece oficial la euro. Astfel, dacă nu se vor înregistra derapaje, Croația ar putea trece la euro în 2023, iar Bulgaria, în 2024. 

„Trecerea la moneda euro a fost la noi mult timp mai degrabă un țel politic decât unul tehnic. Personal, sunt sceptic că vom trece la euro fără îndeplinirea tuturor criteriilor. Cel mai bun exemplu negativ este Grecia, care a fost acceptată fără îndeplinirea în totalitate a criteriilor și a avut probleme mari, a ajuns la o datorie enormă, la o inflație enormă. Schimbarea monedei naționale aduce o schimbare în toată economia. Adoptarea monedei unice va duce la dispariția diferențelor de curs valutar, iar situația economică a multor companii va fi mult mai bună. Un dezavantaj va fi că se cedează autonomia monetară către Banca Central Europeană, iar posibilitatea de intervenție pe piață se va pierde. Din practica altor state pot spune că ne vom confrunta cu o creștere a prețurilor și de aici a inflației pe termen scurt, pentru că va exista tentația de a face conversia prețurilor din lei în euro la o paritate de 1 la 1. În schimb, România va avea acces la mult mai multe finanțări. Pentru a trece la euro, economia României trebuie să fie foarte bine pregătită și pentru aceasta trebuie să îndeplinească cât mai bine criteriile impuse. Altfel, economia noastră va pierde, problemele economice se vor accentua și mă întorc, din nou, la exemplul Greciei”.

Dan Schwartz, expert fiscal

„Adoptarea monedei euro reprezintă un eșafod de stabilitate pentru veniturile și averea populației. Dar asta nu înseamnă că ne va fi mai bine imediat. Populația trebuie să se aștepte mai întâi la niște scumpiri, la o creștere a inflației. În ceea ce privește dobânzile la creditele bancare, acestea vor fi comparabile, la un moment dat, cu cele din zona euro, dar acesta este un subiect particular, iar deocamdată nu avem o concurență mare în piața bancară care să dea dobânzile înapoi”.

Adrian Bența, consultant fiscal

Marile îngrijorări ale românilor

„Ce pierd și ce câștigă prin trecerea la euro?”, este o întrebare pe care și-o pun mulți dintre români. De exemplu, ce se va întâmplă cu creditele este una dintre marile îngrijorări. Țările care au trecut la euro, au adoptat o lege prin care toate sumele în monedele naționale s-au convertit în euro la paritatea oficială. În cazul românilor, un credit în lei va fi transformat într-unul în euro la paritatea oficială. Același lucru ar urma să se întâmple și cu dobânda, dar
în cazul în care aceasta este variabila și fluctuează în funcție de un indice de referință (ROBOR sau IRCC), acesta se va înlocui cu dobânda de referință EURIBOR. În ceea ce privește prețurile de consum, din experiența altor țări, ne putem aștepta ca ele să fie ajustate crescător ca urmare a trecerii la euro. Practic, românii se vor confrunta cu un val de scumpiri ceea ce va duce inclusiv la creșterea inflației, cel puțin pentru un anumit interval de timp. În schimb, va dispărea riscul valutar, iar economia va fi mult mai bine protejată.

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri