ADS a anunțat că ar putea pune la dispoziția investitorilor terenuri pe care să fie înființate capacități de producere a energiei din surse regenerabile. În prezent, legislația nu ne permite ca terenurile din administrarea agenției să fie folosite în acest scop, dar se are în vedere promovarea unui proiect de ordonanță prin care să fie modificată Legea nr. 268/2001 republicată privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului. Prin modificarea pregătită, terenuri încadrate în clasa a V-a de calitate, improprii pentru agricultură, neproductive, să fie direcționate către investiții în energie verde.
Agenția Domeniilor Statului are în administrare terenuri, proprietate de stat, care nu pot fi destinate producției agricole, din cauza calității solului. Acestea sunt vizate să fie folosite pentru realizarea unor investiții care ar putea primi finanțări în cadrul Planului REPowerEU, proiectul Comisiei Europene de finanțare a tranziției către o energie curată. În acest context, se preconizează să se dezvolte două proiecte, unul în Oltenia, în zona Piscul Sadova - Dăbuleni, iar celălalt în județul Constanța, la Grindul Chituc. În Oltenia, este vizată realizarea unui parc fotovoltaic cu o capacitate instalată de 1.500 MW. Producția anuală estimată este de aproximativ 2.160 GWh și o reducere a amprentei de carbon de 650.000 de tone/an. Proiectul ar urma să se dezvolte pe o suprafață totală de 1.830 ha, din care zona de producere efectivă a energiei electrice din surse fotovoltaice să ocupe 1.790 ha. Proiectul este susținut de Agenția Domeniilor Statului în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Energiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de alți parteneri, precum Transelectrica și Hidroelectrica.
La Grindul Chituc, județul Constanța, Agenția Domeniilor Statului a identificat aproximativ 2.300 ha de terenuri degradate, ce nu pot fi folosite în scopuri agricole. În această zonă se are în vedere dezvoltarea unui parc eolian. Și acest proiect este susținut de Agenția Domeniilor Statului în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Energiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Ce spun regenerabili
Asociația „Romanian Photovoltaic Industry Association” (RPIA), Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) și Organizația Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România (PATRES) spun că „în timp ce atingerea țintelor de neutralitate climatică este un deziderat comun, o astfel de modificare legislativă trebuie să respecte normele europene privind concurența și ajutorul de stat; o alocare directă a terenurilor către anumite societăți este de natură a afecta negativ investitorii privați din domeniul energiei regenerabile și piața internă de energie în ansamblu, descurajând în acest fel investițiile”, se arată într-un protest semnat de asociațiile amintite. Pe de altă parte, modificările pregătite distorsionează concurența pe piața de energie, ca urmare a faptului că investitorii privați pot dezvolta proiecte doar pe suprafețe mai mici de 50 de hectare, în baza interpretării restrictive a legii fondului funciar de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în timp ce ADS poate concesiona zone mult mai mari. În acest context, proiectul poate fi clasificat drept ajutor de stat, ceea ce implică notificarea în prealabil a Comisiei Europene, în caz contrar există riscul deschiderii unei proceduri de investigare împotriva României pentru încălcarea normelor europene, având în vedere că, potrivit art. 107 din TFUE, „sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi […]”, mai arată asociațiile investitorilor în energia regenerabilă.
Asociațiile investitorilor în energia regenerabilă mai critică lipsa de acces a operatorilor la Fondul de Modernizare, care ar trebui să sprijine tranziția energetică a României, dar dezvoltatorii privați nu beneficiază de sprijin pentru integrarea stocării în proiectele lor. În condițiile în care proiectele de stocare au costuri prohibitive.
„Noul plan REPowerEu, în valoare totală de 1,4 miliarde de euro, pe care îl vom trimite la Comisia Europeană până la sfârşitul lunii august va fi axat pe programe dedicate direct românilor! Concret, vor fi peste 600 de milioane de euro pentru achiziţii de panouri solare şi baterii pentru stocare a energiei. Aproximativ 60.000 de gospodării vor putea accesa acest program, iar valoarea fiecărui grant va fi de aproximativ 10.000 de euro cumulat”.
a scris Marcel Ciolacu pe Facebook
Planul REPowerEU românesc scris greșit, trimis cu întârziere la Bruxelles
România ar urma să trimită până la sfârșitul acestei luni la Bruxelles noua componentă a Planului Național de Redresare și Reziliență, supranumită REPowerEU, prin intermediul căreia țara noastră va primi o finanțare de 1,44 de miliarde de euro. Din acești bani, peste 600 de milioane de euro vor fi alocați pentru achiziţii de panouri solare şi baterii pentru stocare a energiei, în timp ce alte 500 de milioane de euro vor merge pentru amenajarea locuinţelor în vederea reducerii consumului de energie şi implicit a facturilor cu până la 30%. Guvernul ar fi trebuit să trimită Comisiei Europene acest plan până la sfârșitul lunii aprilie pentru a putea spera să fie avizat în cursul acestui an, dar în condițiile unei întârzieri de câteva luni, mai mult ca sigur că va primi undă verde de la Bruxelles anul viitor. Întârzierea a fost generată de faptul că Guvernul a trebui să rescrie acest proiect, după ce inițial a cerut bani pentru finanțarea proiectelor care vizau construirea de canale de irigații acoperite cu panouri fotovoltaice (se prevedea o alocare de 207 mil. euro), modernizarea rețelei de transport a gazelor (103,70 mil. euro), decarbonizarea sectorului agricol (207 mil. euro), crearea de sate autonome energetic (200 mil. euro), noi capacități de producere a energiei regenerabile (300 mil. euro), digitalizarea și eficientizare rețelei de transport a energiei electrice (148 mil. euro), crearea cadrului legislativ pentru utilizarea terenurilor neproductive în proiecte de energie regenerabilă (15 mil. euro) etc., deși Comisia Europeană a cerut proiecte care să se centreze exclusiv pe creșterea eficienței energetice.