Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Considerat de grecii antici ca fiind „sediul sufletului”, timusul a fost numit, la începutul anilor ’60, ca fiind „un cimitir de celule, un accident evolutiv fără o semnificație prea mare” și, pentru foarte multă vreme, manualele de medicină l-au descris drept o glandă activă în copilărie, care se atrofiază la pubertate, transformându-se treptat în țesut gras.
A fost privit ca un organ aflat „la pensie”
Tocmai pentru că nu părea să facă mare lucru la maturitate, acest organ, care ajunge să cântărească doar 3-5 g la bătrânețe, nu prea a fost studiat de-a lungul timpului, ba chiar era frecvent eliminat în timpul intervențiilor chirurgicale ce implicau deschiderea sternului.
Însă o cercetare publicată în 2023 a stârnit interesul oamenilor de știință după ce a arătat că persoanele cărora le-a fost îndepărtat timusul aveau un risc mai mare de deces și de a dezvolta cancer în următorii cinci ani, comparativ cu cele care au păstrat organul considerat „inutil”.
Două studii realizate de Universitatea Harvard (Cambridge, SUA) și Mass General Brigham (Boston, SUA) și publicate, în acest an, în prestigioasa revistă Nature completează descoperirea din 2023.
Cercetătorii spun acum că starea de sănătate a timusului poate prezice cât de bine va face față organismul unor boli grave și chiar cât de mult vom trăi.
Echipa coordonată de oncologul Hugo Aerts, directorul Programului de Inteligență Artificială în Medicină de la Spitalul General Brigham din Massachusetts, a analizat datele medicale a peste 27.000 de persoane incluse în două mari studii americane: Framingham Heart Study și National Lung Screening Trial. Participanții la cele două studii de lungă durată efectuaseră tomografii computerizate (CT), iar imaginile stocate au fost analizate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Mai exact, algoritmul a evaluat dimensiunea, structura și compoziția timusului și a calculat un „scor al sănătății timusului”, care reflectă cât de bine mai funcționează organul la vârsta adultă, precum și datele medicale ulterioare, colectate timp de mai bine de un deceniu.
Diferențe spectaculoase în riscul de deces
Rezultatele au fost surprinzătoare chiar și pentru autorii studiului. Astfel, după ce au eliminat influența altor factori importanți - precum vârsta, sexul, fumatul sau alte boli -, cercetătorii au constatat că persoanele cu un timus sănătos aveau un risc de deces cu aproximativ 50% mai mic în următorii 12 ani, comparativ cu cei al căror timus era într-o stare precară.
Mai mult, cei cu timus sănătos prezentau:
- un risc cu aproximativ 36% mai mic de a dezvolta cancer pulmonar;
- un risc cu aproape 50% mai redus de a muri din cauza acestui tip de cancer;
- un risc cu 63% mai mic de deces cardiovascular într-unul dintre studii și chiar cu până la 92% mai mic în celălalt.
Cercetătorii subliniază că studiile identifică o asociere statistică și nu demonstrează încă o relație directă de cauză și efect. Totuși, amploarea diferențelor observate îi face să creadă că rolul timusului în sănătatea adultului a fost mai mult decât subestimat.
„Am fost surprinși”
Profesorul Hugo Aerts recunoaște că rezultatele au depășit toate așteptările echipei.
„Bănuiam că timusul adult ar putea avea încă importanță, dar am fost surprinși. Nu ne așteptam ca aceste diferențe să fie atât de puternic și constant asociate cu longevitatea, incidența cancerului, bolile cardiovasculare și răspunsul la tratamentele oncologice în mai multe grupuri mari de pacienți. Acest lucru sugerează că timusul adult este mult mai important decât se crezuse până acum”, a afirmat cercetătorul, citat de ScienceAlert.
Potrivit acestuia, concluziile schimbă perspectiva asupra întregului sistem imunitar.
„Aceste descoperiri schimbă modul în care percepem sistemul imunitar în medicină. Cercetarea noastră sugerează că sănătatea timusului este o componentă fundamentală a performanței sistemului imunitar și că poate fi măsurată folosind imagistica medicală de rutină. Acest lucru deschide posibilitatea identificării pacienților care ar beneficia cel mai mult de anumite terapii și dezvoltării unor noi strategii pentru menținerea funcției imunitare pe măsură ce îmbătrânim”, a explicat oncologul pentru aceeași publicație.
Cum influențează succesul imunoterapiei în mai multe boli oncologice
Într-un alt studiu, publicat în aceeași revistă, echipa a descoperit că persoanele cu un timus sănătos răspund mai bine la imunoterapie - tratamentul inovator care stimulează propriul sistem imunitar să lupte împotriva cancerului.
Asocierea a fost observată la mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancer pulmonar, melanom și cancer de sân.
„Primul punct de cotitură a fost atunci când am descoperit că pacienții cu timus mai sănătos au răspuns mult mai bine la imunoterapie și au trăit mai mult”, spune Hugo Aerts, precizând că, inițial, echipa a crezut că este doar un lucru specific terapiei.
„Pe măsură ce am extins cercetarea la grupuri mari de populație, am observat că sănătatea timusului era puternic asociată și cu supraviețuirea generală, riscul de cancer, bolile cardiovasculare și alte rezultate majore privind sănătatea. Atunci am înțeles că nu descoperisem doar un nou biomarker pentru cancer, ci o măsură mult mai amplă a sănătății sistemului imunitar la adult”, a explicat oncologul.
Stilul de viață influențează sănătatea timusului
Autorii celor două studii au descoperit și că anumite obiceiuri și afecțiuni prevenibile, ce țin de stilul de viață, sunt asociate cu un timus mai puțin sănătos. Mai exact, printre principalii factori identificați se regăsesc: fumatul, obezitatea și inflamația cronică.
Cercetătorii cred că relația funcționează în ambele sensuri: un timus sănătos susține funcționarea sistemului imunitar, iar un stil de viață nesănătos și bolile cronice accelerează degradarea acestui organ, care poate apoi să slăbească pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Noile descoperiri arată „că am ignorat timp de decenii un aspect important al biologiei umane”, mai spune autorul principal, iar implicațiile sunt majore: monitorizarea imagistică a timusului, până acum ignorată, ar putea ajuta la evaluarea riscului de boală şi la luare deciziilor terapeutice.
„Măsurarea și protejarea sănătății sistemului imunitar ar putea deveni un nou principiu al medicinei, la fel cum monitorizăm astăzi funcția inimii sau a rinichilor. Timusul ar putea fi unul dintre primele organe care ne permite să facem acest lucru în mod practic”, a spus prof. Aerts.
Timusul a rămas mult timp un organ enigmatic, fără funcție cunoscută. În anii ′60, cercetătorii credeau în mod eronat că timusul reprezenta doar o rămășiță a țesutului limfatic, un fel de cimitir al celulelor imune.
Citește și: Descoperire surprinzătoare: Un organ considerat inutil ar putea proteja organismul de cancer
Citește pe Antena3.ro
