Ca urmare a solicitării Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive, Autoritatea pentru mediu Constanța a decis, în luna iulie a anului 2022, emiterea avizului de mediu pentru PUZ-ul depozitului. El va avea o capacitate maximă de depozitare de 122.000 de metri cubi. Va include 64 de celule de depozitare, iar planul este ca până în 2028 să se realizeze primele 8 dintre ele, costul lor fiind estimat la 75 de milioane de euro acum doi ani.
România cheltuiește anual în jur de 130 de milioane de euro pentru gestionarea acestor deșeuri periculoase, conform Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor radioactive.
Ce înseamnă depozitul
Proiectul prevede construirea unui depozit cu maximum 64 de celule de depozitare, grupate câte 4 celule pe o placă de fundaţie. Într-o celulă vor fi amplasate pe trei niveluri 384 de module de depozitare cu deşeuri radioactive de slabă şi medie activitate, de viaţă scurtă, tratate şi condiționate. După umplerea cu deşeuri radioactive a celulelor, acestea se vor etanșa şi se vor acoperi cu mai multe straturi de materiale, artificiale (membrane hidroizolante) și naturale (nisip, pietre, pământ, iarbă), refăcându-se, astfel, aspectul natural al zonei.
Construirea a tot fost amânată
Construirea depozitului este un subiect mai vechi. El ar fi trebuit construit inițial până la sfârșitul anului 2014, tot în extravilanul comunei Saligny. Potrivit planurilor iniţiale făcute de autorităţi încă dinainte de 2006, depozitul ar fi trebuit să fie construit pe o suprafaţă de circa 40 de hectare, dar din diverse motive a tot fost amânat. Ulterior, termenul pentru finalizarea lui a fost împins în 2019.
Fabrică de butoaie din beton, un plan eșuat
Conform studiilor tehnice și a cercetărilor, metoda optimă de stocare, în condiții de securitate energetică, a deșeurilor destinate depozitului de la Saligny este utilizarea unor containere speciale realizate prin tehnologia „durable-fibre-concrete-containment-container” (DF3C). În 2016, Guvernul Cioloș a intenționat să construiască o fabrică pentru producerea acestor containere. Compania franceză Areva, care era și unic furnizor al acestei tehnologii, a câștigat un contract pentru realizarea unui studiu de fezabilitate care să confirme sau să infirme realizarea unei astfel de investiții. „Scopul general al prezentului proiect este construirea unei capacități de producție pentru containere din beton armat de înaltă integritate aferente DFDSMA (depozit final de deșeuri slab și mediu radioactive – n.r.). Containerele sunt recipiente din beton pentru depozitarea definitivă a deșeurilor radioactive de joasă și medie activitate”, se arată în anunțul de atribuire a contractului care a avut o valoare de 130.000 euro, fără TVA. Lucrurile s-au oprit însă aici, fabrica nefiind construită.