Un nou studiu, realizat în mai multe spitale și centre universitare din România, arată că pacienții cu COVID care au primit antibiotice în timpul spitalizării au avut o mortalitate mai mare. Pe lângă impactul imediat, medicii atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung ale utilizării în exces a acestui tip de medicamente.
„De la începutul pandemiei de COVID-19, antibioticele empirice (ATB) au fost prescrise pe scară largă atât la pacienții spitalizați, cât și la ambulatoriu. În stadiile incipiente, aproape trei sferturi dintre pacienții cu coronavirus (COVID-19) au primit ATB-uri, în ciuda ratelor scăzute de infecții bacteriene confirmate, în special în ceea ce privește implicarea pulmonară”, spun autorii unui studiu la care au participat mai mulți medici din diferite centre universitare și spitale din București, Iași, Constanța și Craiova.
Fiind vorba despre un virus necunoscut până acum doi ani și jumătate, au existat controverse la nivel mondial, părerile specialiștilor fiind împărțite cu privire la utilizarea diferitelor tratamente și a antibioticelor, în special: în timp ce unii au fost mai rezervați, „alții au pledat pentru administrarea empirică la pacienții cu COVID-19 severi”, în general de teama de a nu rata o suprainfecție bacteriană, în condițiile în care o astfel de infecție este greu de detectat în infecția cu SARS-CoV-2.
Infecția bacteriană, greu de detectat
„Deoarece tratamentele utilizate pentru COVID-19 pot modifica markerii clasici de inflamație, detectarea unei infecții bacteriene în faza anterioară a pandemiei a fost mai dificilă. În plus, COVID-19 în sine crește valorile proteinei C reactive (CRP) și procalcitonină - markeri pentru infecția bacteriană, ale căror valori sunt asociate cu severitatea bolii. În plus, colonizarea este frecvent confundată cu infecția, iar izolarea unei bacterii poate duce automat la prescrierea antibioticelor la pacienții cu boală severă. Având în vedere riscul crescut de deces la pacienții cu COVID-19 cu infecții bacteriene, precum și consecințele prescrierii necorespunzătoare a antibioticelor, medicii s-au confruntat cu riscul de supraprescripție. Scopul studiului nostru a fost de a evalua impactul tratamentului cu antibiotice asupra rezultatelor pacienților spitalizați cu COVID-19, precum și de a documenta tipurile de bacterii izolate și antibioticele prescrise”, explică autorii cercetării.
Concret, au fost incluși în studiu 553 de pacienți spitalizați cu COVID-19, iar pentru 58% dintre aceștia au fost prescrise antibiotice. Din cei 553 de bolnavi, 48 de pacienți au decedat: 39 din grupul care a primit antibiotice și 9 din grupul tratat fără antibiotice. Practic, cei care au primit antibiotice în timpul spitalizării au avut o mortalitate mai mare, iar această asociere a fost mai puternică în subgrupul de pacienți fără motive de tratament antimicrobian, în timp ce în subgrupul cu motive pentru terapia antimicrobiană asocierea nu a fost semnificativă statistic, spun autorii cercetării.
„În studiul nostru, tratamentul cu antibiotice nu a scăzut riscul de deces la pacienții cu COVID-19 ușor și sever, ci a fost asociat cu un risc mai mare de deces în subgrupul de pacienți fără motive pentru aceasta”, conchid medicii.
Studiul realizat de medicii români a fost publicat, recent, în Jurnalul de Medicină Personalizată și poate fi citit integral aici: JPM | Free Full-Text | Antibiotic Prescription and in-Hospital Mortality in COVID-19: A Prospective Multicentre Cohort Study | HTML (mdpi.com)
La cercetare au participat specialiști din cadrul: Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Carol Davila", departamentele Medicină Internă și Pneumologie de la Spitalul Colentina, Departamentul de Boli Infecțioase de la Institutul Matei Balș, Reseau d'Epidemiologie Clinique International Francophone din București, UMF Grigore T. Popa și Spitalul de Urgență Sfântul Spiridon din Iași, Facultatea de Medicină din cadrul Universității Ovidius și Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța, UMF Craiova.
„Pacienții cu COVID pe care i-am îngrijit după valul 1 au fost gravi. Ne-am abținut cât am putut de la antibiotice, dacă nu aveam motive, însă, de multe ori, din cauza fricii de a trece peste o infecție bacteriană, am administrat (se numește FOMI, adică «fear of missing infection»). Și am hotărât să facem un studiu, să vedem dacă antibioticele salvează vieți. Ideal era un studiu randomizat, dar cum acesta era aproape imposibil de realizat, am făcut unul observațional, prospectiv, multicentric, din ianuarie până în aprilie 2021 (valul 3)”, spun medicii de la Spitalul Colentina din Capitală, pe pagina de Facebook.
700.000 de oameni mor anual din cauza infecțiilor cu germeni multirezistenți
Tratamentul cu antibiotice în bolile virale nu numai că nu ajută deloc, dar poate genera probleme majore pe termen lung, potrivit specialiștilor, cea mai îngrijorătoare fiind colonizarea cu germeni multirezistenți la antibiotice.
Cel mai recent raport cu privire la amenințările utilizării iraționale a acestei clase de medicamente, publicat de Centrul american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), a estimat că bacteriile rezistente la antibiotice provoacă peste 2,8 milioane de infecții și aproximativ 36.000 de decese, anual, numai în Statele Unite.
La nivel global, circa 700.000 de persoane mor anual din cauza infecțiilor cu germeni multirezistenți. Rezistența bacteriilor la antibiotice (AMR - Antimicrobial Resistance) este o problemă majoră de sănătate publică, fiind discutată la recenta întrunire a G7, care a avut loc în perioada 19-20 mai la Berlin.
Apetență ridicată a părinților pentru antibiotice
Pediatrul Mihai Craiu, unul dintre medicii români care trage frecvent semnale de alarmă cu privire la pericolul utilizării excesive a antibioticelor, spune că, în mai puțin de trei decenii, 10 milioane de oameni își vor pierde viața, anual, din cauza germenilor rezistenți la medicamente.
„Dacă nu ne schimbăm perspectiva asupra utilizării antibioticelor și continuăm să le folosim fără motiv, în afara recomandărilor din Protocoalele și Ghidurile de Practică, vom crește până în 2050 la un număr de 10 milioane de astfel de decese/an, prin infecții cu germeni «speciali». Iar sumele cheltuite se vor ridica la o cifră uriașă - în jur de 4% din produsul intern brut, la nivel global”, a spus medicul pe pagina de Facebook „Spitalul Virtual pentru Copii”.
„Un război de durată”
Potrivit pediatrului, două treimi dintre părinții români se așteaptă să primească rețetă de antibiotic atunci când copilul are febră, deși, la copiii cu vârste de peste 3 luni, în majoritatea cazurilor de boli febrile, vinovat pentru temperatura ridicată este un virus, nu o bacterie.
„Oare ne permitem să nu facem nimic în ce privește acest consum irațional de antibiotice? Vom fi responsabili de 2 morți prin sepsis în fiecare secundă, până în 2050... Lupta cu microbii rezistenți este ca un război de durată. Degeaba tragem toate gloanțele în primii dușmani (eventual închipuiți sau virtuali) întâlniți în această bătălie... Nu vom putea preveni pierderea războiului, căci vor veni alți și alți dușmani, din ce în ce mai antrenați, toată viața”, mai spune medicul.