Printre „produsele finite” ale Legislativului, am identificat șase acte normative care vizează declararea unor zile naționale și alte șase care modifică sau completează Legea Educației Naționale. Ultima lege adoptată, promulgată de președintele României pe 4 iulie, a fost inițiată în anul 2017 și îl viza, la acel moment, pe Liviu Dragnea, pe care Opoziția din acele vremuri dorea cu orice preț să-l împiedice să candideze la funcția prezidențială. După cinci ani, actul normativ a fost adoptat. O altă „reușită” a Parlamentului este adoptarea unei legi privind „turnătorul de la locul de muncă”, lege a PNL, dar care este identică, atât în proiect, cât și în expunerea de motive, cu o inițiativă similară a USR, depusă în toamna trecută. Celebra Laura Kovesi, șefa EPPO, despre care pe piață se zvonește că va candida pentru Palatul Cotroceni la alegerile din 2024, amenință cu sesizarea Comisiei Europene pentru modul în care arată această lege. Iar USR a „sărit” imediat cu o sesizare la CCR.
În prima sesiune a actualului Parlament, din anul 2022, Legislativul a adoptat un număr total de 196 de legi. Prima lege adoptată a fost votată, în camera decizională, la data de 4 ianuarie 2022, iar ultima, așa cum reiese chiar din OPIS-ul oficial al instituției, a fost adoptată la data de 4 iulie 2022.
Bugetul total al Camerei Deputaților și Senatului pe anul în curs, aprobat prin lege, se ridică la 804.838.000 lei, din care 521.897.000 de lei reprezintă cheltuielile de personal. Bugetul Senatului este de 228.019.000 lei, din care cheltuielile de personal se ridică la 167.000.000 de lei, în timp ce bugetul Camerei Deputaților este în sumă de 576.819.000 de lei, din care cheltuielile de personal se ridică la 354.897.000 de lei.
Împărțind la jumătate bugetul total al Parlamentului, rezultă că, în primele șase luni fondurile alocate Camerei Deputaților și Senatului s-au ridicat la 402.419.000 de lei, bani de care senatorii și deputații au prestat servicii care, traduse în „produse finite”, înseamnă 196 de legi adoptate și trimise la promulgare. Un calcul simplu arată că fiecare dintre aceste 196 de acte normative au costat 2.074.324,74 de lei, adică 423.331,6 euro bucata.
Din 196 de acte adoptate, doar 73 sunt legi inițiate de parlamentari
Analizând, însă, în detaliu, aceste produse finite ce au generat aceste costuri de la bugetul de stat, constatăm că cea mai mare pondere a acestor legi adoptate reprezintă acte normative prin care Parlamentul României a aprobat, respins, modificat sau completat ordonanțele de urgență ale Guvernului. Lista cuprinde nu mai puțin de 108 astfel de acte normative, ceea ce face ca Legislativul să fi alocat mai bine de jumătate din timpul său, pentru a deservi Executivul.
Alte 15 legi adoptate reprezintă proiecte de lege inițiate în vederea ratificării unor tratate internaționale sau convenții internaționale, la care România este parte. Iar, restul, doar 73 de acte normative adoptate reprezintă, propriu-zis, proiecte de lege inițiate de senatori, deputați sau chiar de Guvernul României.
Din aceste 73 de acte normative, șase se referă la declararea unor zile naționale sau a unor eroi naționali. Este vorba despre Legea 18/2022, privind declararea primei zile de duminică din luna iunie ca Ziua Națională a Supraviețuitorilor de Cancer; Legea 19/2022 pentru instituirea anului 2022 drept „Anul Smaranda Brăescu”; Legea 21/2022 privind instituirea zilei de 15 februarie drept „Ziua Națională a Lecturii”; Legea 77/2022 pentru declararea lui Vasile Lucaciu „Erou al Națiunii Române”; Legea 83/2022 pentru declararea zilei de 11 aprilie ca „Ziua Națională a Educației Financiare” și Legea 184/2022 privind declararea zilei de 24 iunie drept „Ziua Iei”.
Șase dintre ele vizează modificarea aceleiași legi
Există, însă, și proiecte de lege adoptate, în această perioadă, care au vizat același act normativ. Spre exemplu, Legea Educației Naționale a făcut, în aceste șase luni, obiectul a nu mai puțin de șase proiecte de acte normative inițiate de senatori și deputați, în vederea completării sau modificării ei.
Prima este Legea nr. 7/2022, pentru modificarea articolului 202 alineat 1, litera „b” al Legii Educației Naționale nr. 1/2011. Imediat, a fost adoptată Legea 10/2022, care vizează, de asemenea, completarea Legii nr. 1/2011 a Educației Naționale. La scurt timp, aleșii au adoptat Legea 14/2022, pentru modificarea și completarea articolului 65 alineat 6 indice 2 și a articolului 67 alineat „e” din aceeași Lege a Educației Naționale nr. 1/2011.
După o oarecare pauză, a apărut Legea 115/2022, pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011, după care a fost votată Legea 127/2022, care vizează modificarea și completarea aceleiași legi. Ultimul act normativ similar este Legea nr. 167/2022, pentru completarea articolului 224 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011.
Mai semnalăm, aici, și o altă „reușită” a Parlamentului României care nu s-a lăsat până când nu a adoptat Legea nr. 49/2022, privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
Act normativ anti-Dragnea, inițiat în 2017, adoptat cinci ani mai târziu
Ultimul act normativ adoptat de către Parlamentul României în prima jumătate a anului 2022 este Legea 196/2022, votată de Camera Deputaților, ca for decizional, la data de 8 iunie 2022. Este vorba despre o lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui României. Modificarea acestei legi îl vizează, oricât de straniu ar părea la acest moment, pe fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea.
Actul normativ cu care Parlamentul și-a încheiat sesiunea a fost inițiat, sub numele de PLX 499/2017, de un număr de 36 de senatori și deputați de la PNL și USR, în legislatura precedentă, iar expunerea de motive a fost semnată, în numele inițiatorilor, de senatoarea liberală Alina Gorghiu. Conform documentului citat, „în urma deciziei CCR, care a găsit ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea nr. 90/2004 și care, astfel, interzice persoanelor condamnate definitiv să facă parte din Guvernul României, este imperios necesar ca legislația românească să aibă astfel de prevederi în ceea ce privește posibilitatea de a candida la funcția de președinte al României”.
Sloganul luptei anticorupție
La acel moment, CCR a fost sesizată, deoarece Liviu Dragnea nu a putut conduce Executivul, ca urmare a condemnării cu suspendare pe care o suferise ca urmare a implicării în referendumul pentru demiterea lui Băsescu, în 2012. „Țara noastră este unul dintre puținele state din Europa în care legislația nu cuprinde o restricție în acest sens. Lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale este evidentă, iar acest lucru poate aduce atingere principiului echilibrului puterilor în stat. Parlamentul are obligația de a respecta principiile constituționale și de a pune în acord legislația cu deciziile CCR. În acest sens, prezenta propunere legislativă vine în întâmpinarea dorinței legitime a cetățenilor României de a fi reprezentați de persoane fără probleme penale și, astfel, de a face un pas înainte în lupta împotriva corupției”, mai scrie în documentul de acum cinci ani, semnat de Alina Gorghiu.
În 2022, toată lumea, mai puțin AUR, a votat în bloc
Ei bine, legea a fost respinsă, la data de 20 noiembrie 2017, de către Senatul României, iar, din 27 noiembrie 2017, a stat la Camera Deputaților. Până în data de 8 iunie 2022, când, ca prin minune, a ajuns în Plen, unde, cu 223 de voturi „pentru”, un singur vot „împotrivă” și 22 de abțineri, a fost adoptată. Pentru adoptarea legii au votat în bloc deputații PSD, PNL, USR, UDMR, cei ai Grupului Minorităților Naționale și grupul neafiliaților. S-au abținut, în schimb, cei 22 de deputați AUR, iar împotrivă a votat deputatul independent Mihai Ioan Lasca, ex-AUR.
Astfel, articolul 28 din Legea 370/2004, după alineatul 1, primește un alineat 2, care prevede că „nu pot candida (la funcția prezidențială - n.red.) persoanele care, la data depunerii candidaturii, au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia post-comndamnatorie sau dezincriminarea”.
Legea a fost promulgată pe 4 iulie 2022, prin Decretul nr. 940/2022 emis de președintele României, Klaus Iohannis.
Legea „turnătorului la locul de muncă” a ajuns la CCR, după ce USR s-a sesizat de la… Kovesi
O altă mare realizare a Parlamentului este adoptarea Legii privind „avertizorii de integritate”, mai pe românește – turnătorii de la locul de muncă. USR a inițiat, la finalul anului trecut, un astfel de proiect legislativ, despre care „Jurnalul” a scris pe larg la vremea respectivă. Proiectul a fost, însă, dublat, de unul identic, depus de PNL, anul acesta.
Cele două proiecte de acte normative invocă, în expunerile de motive trase la indigo transpunerea în legislația românească a Directivei UE 2019/1936 a Parlamentului European și a Consiliului, din data de 23 octombrie 2019, privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Iar, conform expunerii de motive, România ar avea obligația, ca stat membru, să transpună directiva până în data de 17 decembrie 2021. Se mai arată, de asemenea, că „statele membre au obligația de a adopta cadrul legal prin instituirea de canale interne în ceea ce privește entitățile juridice din sectorul privat care au între 50 și 249 de lucrători, până al 17 decembrie 2023”.
În al doilea rând, textele legii sunt identice. Diferă doar formula de început, însă strict în sensul de redactare a frazei. În schimb, avem același număr de articole – 38 – și aceleași prevederi și același număr de anexe. Proiectul USR s-a mutat la Senat și nu se mai știe nimic despre el, în timp ce legea gândită de Executiv a ajuns la Camera Deputaților.
Ei bine, procurorul-şef al Parchetului European (EPPO), celebra Laura Codruţa Kovesi, a anunţat că ia în calcul posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiţionarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorii de integritate. „Pe baza analizei preliminare a legii şi, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege pe 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-şef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziţii ar fi contrare Directivei privind protecţia avertizorilor de integritate şi ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecţie, stabilit de legislaţia naţională încă din 2004”, a precizat Kovesi, într-un comunicat de presă al EPPO.
Imediat, USR s-a simțit „obligată” și a atacat legea la Curtea Constituțională, motivând că forma adoptată de Camera Deputaților a fost „măcelărită” față de propunerea inițială. „Directiva UE interzice ca prin transpunerea sa în legislaţia internă să se diminueze nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Or, legea PSD-PNL-UDMR exact asta face, scade protecţia oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli”, arată cei de la USR.