Militarii sunt revoltați mai ales de faptul că se confundă în continuare pensiile speciale cu cele de serviciu, dar și de introducerea contributivității într-un sistem care nu a fost bazat niciodată pe acest principiu, funcționând după alte reguli și având legi speciale. Rezerviștii explică cele mai grave erori care ar urma să fie introduse în viitoarea lege, spunând că s-ar putea ajunge la o situație foarte gravă, de blocaj al sistemului de apărare, dacă vor ieși din acest sistem cei care nu vor dori să piardă bani la pensie, după ce se vor introduce noi criterii.
Pensiile speciale au devenit subiect de discuții în spațiul public, dar și slogan electoral folosit de aproape toți candidații, începând de la criza economică din anul 2009. Deși militarii și polițiștii au explicat că a existat întotdeauna un sistem diferit de cel al pensiilor civile, iar principiul contributivității nu li s-a aplicat, de când au intrat în serviciu, nimeni nu a ținut cont până acum de acest aspect, punând laolaltă pensiile lor cu cele ale parlamentarilor, ale aleșilor locali sau ale magistraților, astfel încât să se creeze falsa imagine a pensiilor militare ca fiind foarte mari și nemeritate - „nesimțite”.
De fapt, pensiile din sistemul militar nu sunt foarte mari și nu se pot compara cu ale magistraților. Un colonel SRI, de exemplu, poate avea o pensie de 4.000 de lei, după o viață de muncă, ieșind la pensie la vârsta de 50 de ani, dar cu multe boli profesionale sau autoimune. Un magistrat poate ajunge la o pensie specială de 250.000 de lei, fără să fi avut condiții de muncă ce pot fi comparabile cu ale unui militar.
Nu au sindicat care să le apere drepturile
Neavând dreptul la reprezentare sindicală, cei care lucrează în serviciile de intelligence sau în Jandarmerie și în Armată nu pot da informații despre problemele pe care le au militarii. Sunt aproape aceleași situații și în cazul polițiștilor, dar despre ei se mai află unele detalii de la sindicate cum ar fi media de vârstă de 55-60 de ani pentru cei care au fost ofițeri operativi și mor mult mai repede decât cei care au lucrat în alte domenii.
Dacă pe jandarmi îi reprezintă sindicatele polițiștilor, fiind colegi în Ministerul de Interne, pe „securiști” și pe angajații Ministerului Apărării nu-i reprezintă nimeni, pentru a le apăra drepturile. Despre ei se „știe” că au „pensii nesimțite”, deși nu muncesc decât până la 40-50 de ani.
Cu toate acestea, se așteaptă de la ei să fie specialiști și să apere România. Inclusiv angajații SRI Antitero, care intervin și în situații de amenințare cu bombă, sunt încadrați la „pensii speciale nesimțite”, fără a se ține cont de activitatea pentru care primesc pensia, după 50 de ani. Deși nimeni nu și-ar dori să fie pe mâna unui angajat SRI de la Antitero cu vârsta de 65 de ani (care s-ar mișca mai greu decât unul de 50), opinia publică cere în continuare „eliminarea privilegiilor” celor din sistemul militar.
S-au săturat de sloganuri și etichete
În acest context, rezerviștii din Armată, singurii care își pot apăra camarazii fără drept la reprezentare sindicală, protestează față de nedreptățile care urmează să se facă în sistemul de apărare. În primul rând, este ilegal și neconstituțional să se aplice o altă formulă de calcul pentru pensiile militare aflate deja în plată, fiind un drept câștigat.
În al doilea rând, nu este deloc echitabil și nici legal să se modifice formula de calcul pentru cei care deja lucrează în domeniul acesta, intrând în serviciul militar când știau că vor beneficia și de pensiile militare, conform legislației de la acel moment.
„Degeaba a încercat SCMD să atragă atenția că, pe post de cobai, noi, rezerviștii, am trecut de mai multe ori prin gargara despre „echitate” și „recalculare”, adică prin aplicarea neconstituțională, retroactivă, a „formulelor” de calcul actuale în trecut, prin denunțarea unilaterală a contractelor de muncă/activitate pe care pensionarii în plată le-au îndeplinit cu ani în urmă. Degeaba noi, cobaii rezerviști, am avertizat că, prin recalculare, pensiile vor scădea sau vor îngheța, că celebrele „măriri de 80%” se referă nu la pensii, ci la pomenile sociale care vor crește inutil de la 1.114 lei spre 2.000 de lei. Inutil, deoarece CES a demonstrat, în decembrie 2022, că salariul sau pensia necesare supraviețuirii în condițiile unei inflații înspăimântătoare ar trebui să fie 4.053 lei/persoană net”, explică reprezentanții Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD).
Eliminarea grupelor de muncă
Rezerviștii spun că singura soluție este aplicarea integrală a legilor care stau la baza calculului pensiilor militare pe principiile aplicate până acum, în sistemul propriu de pensii și nicidecum în cel public al pensiilor civile, care se bazează pe principiul contributivității.
O altă problemă creată de echipa USR-istului Ghinea prin includerea obligativității recalculării pensiilor doar pe principiul contributivității este legată de eliminarea grupelor de muncă, iar pentru această discriminare gravă au protestat împreună, pe 16 noiembrie, rezerviștii și sindicaliștii de la CFR, din silvicultură, minerit și industria grea – adică cei cărora li se va lua dreptul la pensionare înainte de vârsta standard și la un calcul bazat pe munca prestată în condiții grele.
Grupele de muncă asta prevedeau, tocmai pentru că nimeni nu ar fi acceptat să lucreze în astfel de condiții, fără măcar să poată ieși mai devreme la pensie și cu o contributivitate calculată dublu.
Așa a funcționat sistemul contributivității pentru pensiile publice, iar eliminarea grupelor ar duce la încălcarea drepturilor câștigate de angajații care sunt în această situație.
Aceeași problemă se pune și în legătură cu eliminarea sporurilor și creșterea vârstei de pensionare, pe baza unei speranțe de viață care se calculează global și nu ține cont de condițiile grele de muncă din aceste domenii.
Pensiile se vor indexa cu rata inflației
Rezerviștii trebuie să beneficieze, conform legislației în vigoare, de indexarea cu rata medie anuală a inflației, deci ar trebui să aibă o creștere obligatorie, de la 1 ianuarie. Aceștia contestă faptul că pensiile lor vor crește pe baza majorării cu 13,8% a punctului de pensie, explicând că se va aplica doar acea indexare aplicată pe baza legii, pensiile militare fiind deja înghețate de 6 ani.
Rezerviștii mai spun că noua lege a pensiilor ar duce la înjumătățirea actualelor sume primite de militari, așa cum au fost calculate, iar legea nu se va aplica în 2024, fiind an electoral. Pierderile se vor vedea din 2025, după alegeri.
Cele mai mici pensii din domeniul de apărare ar ajunge la mai puțin de 3.000 de lei brut, atât în MApN, cât și în MAI.