Reprezentanții USR PLUS sunt nemulțumiți de un proiect lansat în dezbatere publică de Ministerul Culturii privitor la clădirile de patrimoniu. Proiectul deschide larg ușa abuzurilor, în timp ce ministrul Culturii spune că se urmărește debirocratizarea.
Potrivit reprezentanților USR PLUS, proiectul de ordonanță pus în consultare pe site-ul Ministerului Culturii, elimină filtrul de decizie al specialiștilor din Comisiile Monumentelor Istorice atunci când proiectele imobiliare sunt făcute de experți atestați de minister.
Altfel spus, arhitectul plătit de un dezvoltator imobiliar sau de un proprietar să realizeze un proiect de intervenție asupra unui monument istoric sau de construcție în zona lui de protecție ajunge, cu voia Ministerului Culturii, să-și dea singur notă de trecere, consideră cei de la USR PLUS.
„O modificare legislativă care deschide larg ușa abuzurilor asupra monumentelor istorice din România este pentru noi inacceptabilă. Suntem convinși că, dincolo de mesajul cu totul greșit pe care-l dă o astfel de inițiativă, este evidentă și nelegalitatea unor măsuri care fac din persoane fizice cu interese materiale directe apărători ai politicii publice a Statului privind patrimoniul construit. Nu putem accepta ca o autoritate a statului să-și abandoneze propria misiune, contribuind la deteriorarea deja avansată a urbanismului în România”, susțin reprezentanții USR PLUS.
Ca urmare, USR PLUS cere ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, scoaterea imediată din consultare publică și retragerea proiectului legislativ. De asemenea, USR PLUS îi solicită ministrului informarea prealabilă, la nivelul coaliției de guvernare, privind orice modificări legislative ce vizează sectorul cultural sau patrimoniul național.
Ministerul Culturii a răspuns criticilor arătând că proiectul urmărește „debirocratizarea, digitalizarea, responsabilizarea profesioniștilor și actualizarea procedurilor, în concordanță cu realitatea socială”.
„Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante. Trebuie eliminată practica de „alergat după ștampilă”, iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate, în egală măsură, fi retrasă în cazul nerespectării procedurii legale. Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde ştim că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu. Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul „mafia imobiliară” sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este uşor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text şi vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România şi al românilor. Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
Potrivit reprezentanților ministerului, multe din obiectivele aflate pe lista monumentelor istorice nu au coordonate exacte. Din acest motiv, beneficiază de același statut de monument istoric și construcții moderne.
În prezent, legea prevede, de exemplu, ca în cazul în care un proprietar dorește repararea acoperișului unei clădiri care nu este monument istoric, dar se află în zona de protecție a unui monument istoric, obligativitatea obținerii unui aviz din partea unei comisii formate din arhitecți, arheologi, restauratori, istorici. Prin urmare, cetățenii pot aștepta și ani pentru a obține un aviz ca să facă o simplă reparație a clădirii pe care o au în proprietate, este concluzia ministrului Culturii.