Ea a fost înființată conform Hotărârii 37/9.09.2021 și avea termen 90 de zile pentru a-și depune raportul. Deși termenul a fost depășit, până acum nimeni nu a văzut niciun raport. Recent, și Guvernul Ciucă a ieșit la rampă cu o decizie similară, după ce a decis săptămâna aceasta înființarea unui comitet interministerial în domeniul energiei, care să afle de ce s-a scumpit energia, dar în plus, va trebui să identifice și posibilele soluții. Ultima noutate este că am putea avea o nouă comisie parlamentară de anchetă care ar urma să verifice modul în care Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și-a făcut treaba.
Potrivit Hotărârii 37/2021, Parlamentul României a constituit o comisie de anchetă pentru stabilirea cauzelor creșterii substanțiale a prețurilor gazelor naturale și energiei electrice. Comisia era împuternicită să facă audieri și să ceară autorităților și instituțiilor publice, oricăror structuri de specialitate ale statului, altor entități publice sau private, precum și cetățenilor să îi pună la dispoziție date, informații și materiale necesare și utile pentru clarificarea obiectivelor sale. Astfel, prin fața comisie au trecut ministrul Energiei, șefii companiilor care produc energie, aproape toate cu capital majoritar de stat, dar și reprezentanții unor ONG-uri implicate în activități de protecția mediului. Audierile nu au adus însă nimic nou față de ce se știa deja în piață, fiecare dintre cei audiați invocând partea sa de adevăr pentru a explica majorarea prețurilor.
Ce a trebuit să cerceteze comisia
De exemplu, comisia parlamentară trebuia analizeze, printre altele, gradul de realizare a programelor de investiții care vizau punerea în funcțiune de noi capacități de producție a energiei electrice și exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale, evoluția nivelului de interconectare cu țările vecine în ultimii 5 ani, în ce măsură ANRE a vegheat la buna funcționare a pieței de energie etc. Până când comisia își va depune raportul, să trecem noi în revistă situația în care se află sistemul energetic național.
Investițiile lipsesc de mai bine de 10 ani
Pentru început trebuie făcută precizarea că în România nu a mai fost pusă în funcțiune nicio unitate de producție a energiei din 2008, când OMV Petrom a construit centrala de la Brazi. Sigur, excepție fac investițiile în regenerabile, dar acestea au multe perioade moarte, în care nu produc nimic, neoferind o predictibilitate. Dacă este să vorbim însă despre stat, care este cel mai mare jucător de pe piața producerii de energie, el nu a mai construit nicio unitate în ultimii 30 de ani. Forțând înlocuirea resurselor energetice clasice cu surse regenerabile, într-o perioadă în care există deficit de producție pe piață, UE se condamnă singură la o criză permanentă pe piața de energie.
Scumpirea gazelor și jocurile Moscovei
În ceea ce privește creșterea prețurilor la gaze, aici explicațiile sunt mai multe, dar principala cauză este jocul Moscovei care a reduce cantitățile livrate la export. După creșterea înregistrată anul trecut, anul 2022 a debutat cu o majorare de 30% a prețurilor de referință pe piaţa din Europa, în condiţiile în care livrările Rusiei s-au redus. „Europa este epicentrul unei crize energetice începând de anul trecut, când eliminarea restricţiilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19 a generat o cerere mare de energie într-un moment în care stocurile de gaze naturale erau la un nivel redus. Preţurile de referinţă au crescut de cinci ori începând din luna ianuarie a anului trecut, ceea ce a pus presiuni asupra consumatorilor şi companiilor”, scria la începutul anului agenția Reuters. În schimb, vina pentru stocurile reduse de gaze aparține în exclusivitate companiilor energetice europene, care s-au apucat în vară să vândă gaze din depozite, pentru că așa obțineau un profit mai mare. Situația s-a întors rapid împotriva lor, deoarece apropierea sezonului rece le-a prins cu rezervoarele goale. Pe acest fond, cererea a explodat, iar prețurile s-au inflamat imediat. Speculând criza, Gazprom a dat foc prețurilor, reducând cantitățile livrate la export. Pentru gigantul energetic rus, criza energetică din Europa a dus la o creștere foarte mare a profitului, ultimele date financiare publicate de Gazprom arătând că în al treilea trimestru al anului trecut obținuse un profit net record de 581,8 miliarde ruble (7,8 miliarde de dolari), comparativ cu pierderile de 251 de miliarde de ruble, în perioada similară a anului trecut.
România a importat, în primele zece luni din 2021, petrol brut şi gaze naturale în sumă de 2,831 de miliarde de euro, în creştere cu 52,6% comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Producția internă scade rapid
România se confruntă cu o scădere abruptă a producției de gaze, fapt ce a dus la o creștere permanentă a importurilor. Deși puteau evita această situație, autoritățile de la București au tergiversat deblocarea exploatării gazelor din Marea Neagră, unde rezervele curente estimate sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi (de circa 20 de ori mai mult decât producția anuală onshore recentă - 10 miliarde mc). Fără începerea exploatării acestor rezerve, dependența României de importurile de gaze va depăși 50% la orizontul anilor 2030, arăta recent o analiză realizată de PwC la solicitarea patronatelor din petrol și gaze. Și în ceea ce privește exploatarea de noi zăcăminte de gaze naturale comisia de anchetă poate lămuri foarte ușor lucrurile, dacă se uită un pic prin curtea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). În ultimii 12 ani, ANRM nu a mai lansat nicio rundă pentru concesionarea de perimetre pentru explorare-exploatare. Dacă această situație nu se va schimba și în cazul în care se va păstra actualul ritm de exploatare, gazele naturale se vor termina în nouă ani, iar petrolul, în 22 de ani.
ANRE, o instituție politizată excesiv
Ajungând la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE), comisia de anchetă nu poate descoperi nimic nou. Numirile în structurile de conducere în această instituție, care are un rol vital pentru reglementarea și supravegherea pieței de energie și gaze, sunt exclusiv pe criterii politice. Așa se face că aici găsim specialiști în toate domeniile posibile, mai puțin în energie.
O nouă comisie parlamentară pentru liniștea noastră
Recent, deputatul liberal Gheorghe Pecingină, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor, a cerut înființarea unei noi comisii parlamentare de anchetă care ar urma să verifice activitatea ANRE în scandalul facturilor mari la energie. „În toată nebunia ultimelor zile privind facturile la energie, mă surprinde tăcerea ANRE. Ei ar fi cei mai în măsură să răspundă și să ne lămurească în legătură cu cazurile de încălcare a legii de plafonare și compensare a prețurilor. Am de gând să le propun colegilor din Parlament comisie de evaluare a activității ANRE pe ultimul an și, dacă este cazul, comisie parlamentară de anchetă, pentru a vedea cum ANRE și-a exercitat atribuțiile de supraveghere a modului în care companiile de profil au aplicat prevederile Legii privind plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor”, preciza liberalul Gheorghe Pecingină într-un comunicat de presă. ANRE a mai făcut și în legislatura trecută obiectul activității unei comisii de anchetă, dar raportul ei a rămas uitat într-un sertar.
Anchete peste anchete, niciun rezultat
Moda înființării comisiilor parlamentare de anchetă a apărut imediat după 1990, iar de-a lungul timpului ele s-au transformat mai degrabă într-un mijloc de presiune al adversarilor politici. Deși au fost înființate foarte multe comisii, niciun raport depus de acestea nu a avut vreun efect. Nu a generat demiteri sau demisii, rapoartele nu au făcut niciodată obiectul unor anchete ale procurorilor și, ceea ce este poate cel mai grav, nu au condus la transparentizarea proceselor decizionale.
Comisia sparanghelul, efect zero
În vara anului 2020, într-o perioadă în care circulația persoanelor era aproape interzisă, 2.000 de români se înghesuiau pe aeroportul din Cluj, să plece la cules de sparanghel în Germania. Parlamentul decidea înființarea unei comisii speciale de anchetă, care avea rolul de a verifica legalitatea deplasării acestor persoane din localităţile lor de origine, unele aflate în carantină cu strictă supraveghere militară, la Aeroportul Internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca, în condiţiile în care ordonanţa Militară nr. 2 indica foarte clar excepţiile de la interdicţia deplasării persoanelor fizice. Efectul acestei anchete a fost zero.
O anchetă pentru gestionarea pandemiei
Tot în vara anului 2020, în plină pandemie, plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului aproba înfiinţarea unei comisii de anchetă privind achiziţiile şi gestionarea stării de urgenţă. Potrivit hotărârii de înfiinţare, comisia avea ca obiective analiza fundamentării şi eficienţei măsurilor de informare, verificarea modului în care s-au fundamentat şi elaborat ordonanţele militare pe perioada stării de urgenţă, verificarea achiziţiilor de materiale sanitare, medicamente etc. Peste activitatea acestei comisii s-a așternut de mult uitarea.
Lupa, pe achizițiile în regim de urgență
În noiembrie 2021, plenul Camerei Deputaţilor a aprobat înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă privind achiziţiile publice efectuate în sectorul sanitar în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă pe teritoriul României, prin aceasta înțelegându-se achiziţiile de consumabile medicale, diferite echipamente de protecţie, dezinfectanţi, măşti şi mănuşi sanitare, dar şi alte produse destinate combaterii pandemiei de COVID-19, realizate în regim de urgenţă de către autorităţile şi instituţiile publice menţionate în proiect. Despre activitatea acestei comisii nu se mai știe deocamdată nimic.
Raportul comisiei pentru alegerile europarlamentare, ignorat
În 2020 a fost constituită o comisie de anchetă cu scopul de a analiza presupuse fraude la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019. Raportul, care a fost finalizat în iunie 2020, s-a încheiat în coadă de pește. Raportul sublinia că este necesară analizarea în Parlament a activității Autorității Electorale Permanente și cerea Consiliul Suprem de Apărare al Țării să analizeze activitatea Serviciului de Telecomunicații Speciale „în vederea angrenării răspunderii juridice a persoanelor vinovate de neîndeplinirea atribuțiilor legale”. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat, raportul fiind rapid îngropat.
Parlamentul, trimis să caute 10 miliarde de lei
În ianuarie 2017, Birourile Permanente ale Parlamentului aprobau solicitarea președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, privind efectuarea unei anchete a Comisiilor de buget-finanțe ale Camerei Deputaților și Senatului prin care să fie verificare condițiile în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat din august și noiembrie 2016 de către Guvernul Cioloș. Liderul PSD de la acea dată susținea că acel executiv a lăsat o „gaură” la buget de 10 miliarde de lei. Ce a descoperit ancheta nu se știe, dar activitatea ei nu a avut niciun efect.
Prezidențiale din 2009, anchetate în 2017 fără niciun efect
În februarie 2018, la aproape nouă luni de la înființare, Comisia de anchetă parlamentară privind alegerile prezidențiale din 2009, când Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat, reușea să-și prezinte raportul. Comisia susținea că ar fi identificat patru posibile infracțiuni comise cu prilejul prezidențialelor: Constituirea unui grup infracțional organizat, falsul intelectual, uz de fals și abuz în serviciu. Raportul a fost trimis Parchetului ÎCCJ, Administraţiei Prezidenţiale, Consiliului Superior al Magistraturii şi Guvernului, dar el nu a avut nicio urmare. Mai mult, deși a avut nevoie de 9 luni să redacteze raportul, comisia recomanda că s-ar impune o nouă comisie de anchetă.