El a subliniat miercuri, în cadrul dezbaterii "Upgrade Romania: Viaţa după PNRR", că este vorba despre proiecte importante, ce vizează construcţia de spitale, grădiniţe, reabilitarea şcolilor, a căilor ferate sau realizarea de autostrăzi.
Potrivit acestuia, România a avut deficit bugetar de 3% de-a lungul timpului, deoarece a "tăiat" investiţiile.
Câciu consideră că bugetul propus de Guvern în acest an a fost unul "destul de optimist", deoarece prevedea "absorbţia integrală" a banilor din PNRR şi realizarea tuturor investiţiilor. Însă, în realitate, se observă "multe întârzieri", a spus Câciu.
"Mie nu mi-ar fi frică să continui toate investiţiile, cu toate riscurile, pentru că România, când a pus la lucru aceste investiţii, le-a pus pentru că avea nevoie de ele. Ceea ce a pus în plus, în schimb, România au fost o serie de reforme pentru care, poate, nu era pregătită. Dar trebuie să ştim şi fluxul PNRR, pe care mulţi miniştri sau mulţi politicieni nu l-au explicat. Banii îi iei pentru reforme, iar cu acei bani faci investiţiile. Cu alte cuvinte, dacă ne uităm la fiecare jalon, ţintă de investiţii, vedem că banii care vin de la Comisia Europeană sunt mai puţini decât contravaloarea investiţiei respective. Dar ei se compensează din ceea ce încasezi pe reforme", a spus deputatul, în cadrul conferinţei organizate de DC Media Group.
Adrian Câciu a arătat că implementarea proiectelor a fost afectată şi de faptul că plăţile s-au făcut cu întârziere.
"Plăţile s-au făcut destul de încet. Plăţile acestea încete au descurajat constructorii, furnizorii. Întârzierea în plata facturilor a dus la o lentoare, dacă vreţi, în continuarea lucrărilor. Asta înseamnă facturi care nu vin, asta înseamnă facturi care nu se plătesc. Asta înseamnă, de fapt, şi alte efecte pe partea economică a acelor firme care sunt implicate în PNRR", a spus el.
Fostul ministru al Finanţelor a criticat şi faptul că în România nu s-a realizat o descentralizare a managementului fondurilor europene.
"PNRR a fost foarte bun pentru ţările care erau regionalizate şi care ştiau să facă management la nivel local. Şi foarte dificil pentru cei care nu aveau acest management la nivel local. Nu spun că nu existau echipe de proiect. Vorbesc de autorităţi de management cu expertiza necesară să emită ghiduri. De altfel, aţi văzut o serie de probleme cu ghidurile şi apelurile lansate de către minister", a explicat el.
Social-democratul a vorbit şi despre o "lipsă de expertiză" în managementul fondurilor europene la nivel instituţional. Astfel, el a precizat că până în 2020 doar Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Muncii şi Ministerul Dezvoltării aveau expertiză în ce priveşte fondurile UE. "Este una din principalele cauze: lipsa noastră de experienţă ne-a adus în situaţia să avem întârzieri", a mai afirmat el.
AGERPRES