Anul trecut, la fiecare trei minute un român a emigrat. În total, au decis să se mute în altă ţară 219.327 de persoane. Cu aceste cifre pe masă putem spune că în 2017 au fost rase de pe harta ţării aproape patru oraşe cu populaţia Caracalului, un oraş cu populaţia Oradei sau judeţul Covasna în totalitate. În tot acest timp, statul român iroseşte 40% din potenţialul economic al tinerei generaţii din cauza serviciilor de educaţie şi sănătate inadecvate. Sunt statistici care desfiinţează viziunea clasei politice postdecembriste şi plasează România la periferia Europei.
Majoritatea celor care au decis să emigreze anul trecut, peste 17%, au fost din grupa de vârstă 25-29 ani, urmată de cei din grupa de vârstă 20-24 de ani, cu o cotă de 14,5%. Pe de altă parte, un raport al Băncii Naţionale a României arată că aproape 20% dintre românii cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani, principala ţintă a pieţei muncii, au fost rezidenţi într-o altă ţară a Uniunii Europene (UE) în 2017. Procentajul este cel mai ridicat înregistrat în rândul celor 28 de state membre ale UE. România a fost urmată de Lituania, Croaţia, Portugalia, Letonia şi Bulgaria, cu cote cuprinse între 10 şi 15%.
Irosim 40% din potenţialul copiilor
Şi cum o veste proastă nu vine niciodată singură, ultimul studiu al Băncii Mondiale, denumit Index al Capitalului Uman (HCI), ne spune că românii născuţi în 2017 vor ajunge ca la 18 ani să aibă o productivitate de numai 60% faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată. „Scorul României - de 0,6 - înseamnă că nou-născuţii din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60%, când vor creşte, faţă de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educaţie şi sănătate de o calitate adecvată. Îngrijorător, între 2012 şi 2017, valoarea HCI pentru România a scăzut de la 0,63 la 0,60”, arată studiul realizat de Banca Mondială.
România s-a clasat pe locul 67 în noul Index al Capitalului Uman, în urma unor ţări cu venituri mult mai mici pe cap de locuitor, cum ar fi Ucraina (50), Albania (56) şi Georgia (61).
Indexul HCI este alcătuit din cinci indicatori: probabilitatea de supravieţuire până la vârsta de cinci ani; anii de şcolarizare preconizaţi ai copilului, calitatea învăţării, procentul din cei care astăzi au vârsta de 15 ani care vor supravieţui până la vârsta de 60 de ani, proporţia copiilor care nu suferă de deficienţe de creştere.
„Performanţi” la analfabetismul funcţional
Analiza Băncii Mondiale nu face decât să confirme ceea ce ştiam şi noi: sistemul educaţional nu pregăteşte tânăra generaţie pentru viitor. În loc să investească mai mult în educaţia de la bază, respectiv în ciclul preşcolar, primar şi gimnazial, mai ales abandonul şcolar este un fenomen şi avem cea mai ridicată rată de analfabetism funcţional din UE (circa 40%), la noi se alocă mai mulţi bani pentru sistemul universitar, potrivit unui studiu recent publicat de Societatea Academică din România (SAR). Astfel, din suma totală alocată educaţiei în 2016, învăţământul preşcolar şi primar a primit 0,7% din PIB, în timp ce media UE este de 1,5%.
Banca Mondială avertizează că un indice scăzut al capitalului uman va aduce la scăderi ale PIB-ului ţărilor în cauză. Indicele cu valoare 1 este cel ideal şi el indică faptul că acea ţară îşi va împlini în totalitate potenţialul economic în viitor