Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Banca Mondială rezivuiește în scădere creșterea economică a României

Banca Mondială rezivuiește în scădere creșterea economică a României

România va înregistra o creștere economică de 4,3% în acest an, după ce a scăzut cu 3,9% în 2020. Totodată, avansul va fi de 4,1% în 2020, arată Banca  Mondială. 

Previziunile sunt în scădere față de iunie 2021, când instituția financară estima că economia țării noastre va crește cu 6% în 2021 și de 4,5% în 2020.

PIB-ul ar urma să crească cu 4,3% în acest an, datorită activităţii economice în semestrul doi din 2021.

Sărăcia va crește pe termen scurt, deoarece impactul pandemiei de COVID-19 afectează sursele interne de venit şi remitenţele.

Criza generată de epidemie a a fectat activitatea economică și veniturile populației. 
Deficitul bugetar a fost, în medie, de 2,8% din PIB în perioada 2011 - 2019. Creşterea medie a fost de 3,9%. Consumul a fost ridicat datorită creșterii nesustenabile a salariilor, ceea ce a dus la inflație și la creșterea defcitului de cont curent. Calitatea şi cantitatea pieţei muncii şi a capitalului, productivitatea scăzută, au limitat potenţialul de creştere. Investiţiile private au fost ridicate, dar sectorul financiar este redus și limitează finanţarea pe termen lung.

Guvernul a acordat stimulente fiscale de 4,4% din PIB în 2020, unul din cele mai scăzute niveluri din UE, reflectând spaţiul fiscal limitat. Gospodăriile sărace şi vulnerabile au fost mai puţin sprijinite de măsurile fiscale, care s-a adresat celor care lucrau legal.

Dificultatea pe termen scurt este ţinerea sub control a crizei, limitarea consecinţelor sale economice, sociale şi în sănătate. Reducerea deficitului, reformele structurale vor reduce cheltuielile ineficiente şi va consolida finanţele publice, evitând majorarea datoriei publice pe termen mediu. Altă problemă este absorbţia scăzută a fondurilor europene.

Consolidarea redresării va depinde de succesul campaniei de vaccinare şi de răspunsul politic la crizele de sănătate Impactul măsurilor de stimulare adoptate de UE vor avea un rol critic în redresare, ţinând cont de spaţiul fiscal limitat. BNR va continua politica de relaxare cantitativă. Presiunile inflaţioniste şi deficitul de cont curent vor exista. O reducere substanţială a deficitului fiscal în 2021 este improbabil.

Deficitul va scădea pe termen mediu dar se va situa peste 3% din PIB. Adâncirea deficitului de cont curent va majora datoria publică ca procent din PIB la 62,2% în 2023, de la 37,3% în 2019, aproape dublu. 

Sărăcia va fi mare, din cauza efectelor asupra veniturilor scăzute.
 

Subiecte în articol: economie Banca Mondiala
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri