Apele Române se pregătesc din nou să scoată la licitație sute de hectare de plajă, cele mai multe fiind din zonele în care au fost făcute, din bani europeni, lucrările de înnisipare pentru extindere. Nici de această dată nu se va ajunge la o situație de normalitate, în care hotelierii să poată prelua aceste porțiuni de plajă, pentru a le amenaja măcar ca în Bulgaria – cu zone de șezlonguri gratuite pentru turiști și 30% din suprafață zone libere.
În Bulgaria, licitațiile s-au făcut pe 20 de ani și zona liberă a fost stabilită prin lege la 50% din suprafață, iar hotelierii au avut drept de preempțiune, astfel încât pot oferi șezlonguri gratuit și pot face investiții. Mai mult, legea bulgărească prevede și obligativitatea celui care licitează să prezinte un plan de investiții pentru cei 20 de ani, care trebuie să fie aprobat, în prealabil, de autorități, dar și posibilitatea de a li se rezilia contractele celor care nu administrează corect sau nu-și respectă obligațiile asumate prin contracte.
În România, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a propus atribuirea măcar pe 10 ani și cu drept de preempțiune pentru cei care fac turism pe litoral, adică au hoteluri și ar putea lua plajele din dreptul lor, oferindu-le celor cazați gratuitate. Doar câteva hoteluri mari de pe litoralul românesc au acum această posibilitate, dar în cele mai multe zone au câștigat licitațiile niște asocieri de firme care nu au niciun fel de legătură cu activitatea turistică și vor doar să facă bani.
Ca exemple de bune practici pe litoralul românesc sunt hotelurile lui Mohammad Murad de la Neptun și Mamaia Nord, unde plajele au fost câștigate la licitație de hotelier și se pot oferi șezlonguri gratuit turiștilor.
În această vară au mai fost și probleme legate de întârzierile lucrărilor pentru lărgirea plajelor, care au continuat în timpul sezonului estival, aducând prejudicii atât celor care au afaceri pe litoral, cât și celor cazați la malul mării, în perioada în care au continuat să se facă lucrările de înnisipare.
Afaceri cu fier vechi și șezlonguri
Reprezentanții hotelierilor spun că cele mai multe firme care câștigă licitațiile pentru plaje sunt ale unora care colectează fier vechi sau se ocupă cu activități de comerț, interesul lor fiind doar să scoată cât mai mulți bani, fie prin administrarea defectuoasă a plajelor, cu prețuri exorbitante pentru turiști, fie prin subînchirierea lor către hotelierii care vor să ofere servicii cât mai bune. Dar astfel nu se va scăpa niciodată de intermediari, iar prețurile vor rămâne la mâna celor care câștigă licitațiile.
„Am cerut să se anuleze tot, să se ia totul de la capăt, cu licitații la care să nu mai participe intermediarii, ci să le fie atribuite plajele hotelierilor, iar porțiunile din plajele extinse care rămân să fie administrate de primării, pentru amenajarea unor spații de sport sau ce consideră administrația locală că trebuie să facă. Doar astfel se pot reduce prețurile și se poate face turism, dar vedem că tot interlopii au câștig de cauză și Ministerul Economiei nu a avut niciun cuvânt de spus, la ultima întâlnire cu Apele Române”, a explicat un reprezentant al FPTR.
Ministrul crede că atrage turiști cu „povești”
De altfel, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea, a declarat public, marți, că nu-l interesează calitatea și prețurile (care „pot să mai aștepte”), ci „poveștile” care ar trebui să li se spună celor care astfel ar alege litoralul românesc, în loc să meargă în Turcia, Grecia, Bulgaria sau în alte țări cu un raport foarte bun calitate/preț.
Surse din minister au declarat, pentru Jurnalul, că pe ministru îl consiliază pe probleme legate de turism foști jurnaliști și ghizi din perioada comunistă, de pe vremea când promovarea României se făcea doar cu revista „România Pitorească”. De altfel, arhiva de texte și fotografii a revistei comuniste a fost preluată de Mihai Ogrinji și se regăsește în toate materialele de promovare a României plătite de Ministerul Turismului sau de Autoritatea Națională pentru Turism de după 1990, până în 2017, când s-a aplicat noua strategie plătită de Elena Udrea, prin Ministerul Dezvoltării. Dar noua strategie deja a depășit termenul contractat și se poate reveni la varianta „România Pitorească”. Așa s-ar putea explica de ce ministrul e convins că le poate spune povești turiștilor, pentru a-i convinge să aleagă litoralul românesc.
Strategia de marketing și promovare bazată pe „povești” se referea la zonele rurale puțin cunoscute care astfel ar putea fi promovate, nicidecum nu s-ar putea aplica la nivelul litoralului care e la concurență cu țări ca Turcia, Grecia și Bulgaria, pe principii legate doar de calitate și prețuri.
Banii vin din comisioane și taxe de protecție
În timp ce ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului crede în povești, suntem în plin sezon estival și au mai rămas plaje neatribuite de Apele Române, prin licitație, iar pe zonele care au fost extinse prin înnisipare se bat diverse grupuri de interese.
Un astfel de exemplu este o suprafață de 50 de hectare de plajă din zona Eforie. Cele 50 de hectare au rezultat din lucrările de reducere a eroziunii costiere din zona Eforie Sud și Eforie Nord, prin înnisipare, pe o lungime de 5,7 km între Portul Belona și până la limita cu unitatea administrativ teritorială Tuzla. Proiectul presupune ca în această zonă să se lărgească, prin înnisipare, 50 de hectare de plajă, cu lățimi cuprinse între 100 și 140 de metri.
Surse din administrația locală ne-au declarat că suprafața va fi administrată de Nicolae-Sorin Boncătă (zis „Ciușcă”), pentru care ar face intervenții primarul liberal din Eforie, Robert Șerban, căruia „Ciușcă” i-ar fi finanțat campania electorală. Primarul ar fi trimis acasă și niște angajați de la Apele Române care ajunseseră acolo pentru un control, săptămâna trecută. Angajații Apelor Române au mers să verifice dacă lucrările de înnisipare a plajelor din zona Eforie sunt finalizate conform proiectului finanțat din fonduri europene, pentru a pregăti licitația de atribuire, cu o concesionate pentru următorii zece ani.
Luni, pe 1 iulie, a fost scandal la un local din Eforie, fiind implicat şi Sorin Boncătă, iar sursele noastre spun că s-a ajuns la bătaie, la propriu, pe tema atribuirii plajei proaspăt înnisipate și a afacerilor cu porumb fiert, pentru care „samsarii plajelor” primesc diverse comisioane sau taxe de protecție de la vânzătorii ambulanți din stațiuni, pentru a-i ajuta să scape de controale și de amenzi de la autorități.
Ciolacu trimite Corpul de Control
În afacerile acestea ar fi implicat și primarul de la Eforie, conform surselor noastre, care mai spun că acesta se opune înființării Organizației de Management al Destinației (OMD) în stațiunile lui, pentru că ar fi obligat să respecte o serie de reguli europene pentru investiții și promovare.
În mod neașteptat, ministrul Radu Oprea ar fi dat dispoziție angajaților Direcției pentru Turism din minister să nu se implice în elaborarea niciunui proiect legislativ privind plajele de pe Litoral, deși fusese de acord cu cerințele FPTR și ale altor asociații patronale din turism, anul trecut.
Pe de altă parte, surse din Guvern spun că premierul Marcel Ciolacu ar urma să trimită Corpul de control să verifice concesionările plajelor lărgite de pe Litoral și principala instituție vizată este Administrația Națională Apele Române, cea care atribuie contractele pentru sectoarele de plajă.
226 de hectare în plus, după înnisipare
Proiectul de extindere a plajelor a început în toamna lui 2014, iar în primul an s-au adăugat 33 de hectare de plajă de pe litoralul românesc, prin înnisipare artificială, finanțarea fiind din fonduri europene în valoare de 145 de milioane de euro.
În noiembrie 2018, fostul premier Viorica Dăncilă a semnat contractul de finanțare pentru a doua fază a proiectului „Reducerea Eroziunii Costiere” în valoare totală de 752 de milioane de euro. Aceste fonduri au fost destinate reabilitării și extinderii plajelor din Edighiol și Periboina, faleza Constanței în zona Cazino, Agigea, Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter-Neptun, Balta Mangalia – Venus – Aurora, Mangalia – Saturn și 2 Mai.
Similar cu prima etapă a programului, 85% din fondurile destinate reabilitării și extinderii plajelor au fost alocate de către Uniunea Europeană prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, în timp ce restul de 15% reprezintă cofinanțare din partea bugetului de stat. La finalul lucrărilor, prin finanțarea de aproape 900.000.000 de euro, România va beneficia de 226 de hectare de plajă în plus, între Năvodari și 2 Mai.