"În România anului 2022, 25,5% din locuitori sunt fumători, o medie obţinută din cei 35,2% bărbaţi şi 15,8% femei. Fumul de ţigară este unul din principalii poluanţi indoor, acolo unde fumatul este practicat în interior, deoarece acesta eliberează substanţe toxice în aer, crescând riscul de expunere a persoanelor nefumătoare. Fumatul pasiv este responsabil pentru moartea prematură a 1,2 milioane de oameni la nivel global în fiecare an, pe lângă bolile cardiovasculare şi respiratorii", explică aceasta.
De asemenea, producţia de tutun contribuie cu circa 84 de milioane de tone metrice de emisii de CO2 echivalent anual, ceea ce reprezintă echivalentul a 280.000 de rachete care se lansează în spaţiul cosmic.
Fumul de tutun conţine trei tipuri de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan şi oxizi de azot.
"Ţigările electronice, în general, reprezintă deja o problemă extrem de serioasă, resturile de la cartuşe şi baterii reprezintă o preocupare majoră pentru mediu, deoarece sunt alcătuite din materiale care nu sunt biodegradabile, cum ar fi bobinele metalice, plasticul, atomizatoarele, bateriile şi cipurile de microcontroler", spune medicul.
Totodată, un fermier care plantează, cultivă şi recoltează tutun inhalează nicotină echivalent cu 50 de ţigări.
"Boala tutunului verde (GTS) este o formă de intoxicaţie cu nicotină care apare la aproximativ 1 din 4 fermieri. Iar planta de tutun în sine distruge solul în care este plantată pentru zeci de ani, prin deşertificarea specifică zonelor în care este plantat tutunul, ca urmare a utilizării resurselor minerale din sol", precizează Beatrice Mahler.