Conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri reprezintă o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar accentuarea deficitului de cont curent devine tot mai preocupantă, se arată în comunicatul Băncii naţionale a României remis după şedinţa de politică monetară de joi.
"Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei până la finele anului curent, pe o traiectorie uşor inferioară celei evidenţiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din august 2019. Pe plan intern, conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri reprezintă o sursă de incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei inflaţiei, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar accentuarea deficitului de cont curent devine tot mai preocupantă. Pe plan extern, incertitudini sporite decurg din slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro şi a celei globale, precum şi din creşterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial şi al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune", precizează banca centrală.
Rata anuală a inflaţiei IPC a urcat în luna iulie la 4,1%, de la 3,8% în luna iunie, iar în luna august a scăzut la 3,9%, în linie cu prognoza, menţinându-se deasupra intervalului de variaţie al ţintei, arată sursa citată.
Potrivit BNR, evoluţia s-a datorat în principal creşterii preţurilor produselor din tutun şi în secundar dinamicii ascendente a preţului combustibililor şi a inflaţiei de bază, al căror impact a fost doar parţial contrabalansat de cel al temperării creşterii anuale a preţurilor administrate şi a preţurilor alimentare volatile.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească, relativ mai lent decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,3% în luna iunie, la 3,4% în august. Avansul a reflectat influenţele opuse venite din majorarea preţurilor internaţionale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor unor servicii de telefonie, suprapuse presiunilor inflaţioniste semnificative pe partea cererii şi a costurilor salariale, precum şi valorilor ridicate ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, explică BNR.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă de la 4,1% în luna iunie, până la 4% în iulie şi 3,9% în luna august, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum pentru intervalul iulie-august s-a menţinut la nivelul lunii iunie, de 4%.
BNR aminteşte, totodată, de uşoara decelerare a creşterii economice consemnată în trimestrul II 2019, când Statistica a indicat un avans al PIB real de 4,4%, de la 5% în trimestrul anterior (variaţii anuale). "Pe partea cererii, contribuţia adusă de consumul gospodăriilor populaţiei a rămas semnificativă, cu toate că s-a redus, fiind depăşită marginal de cea a formării brute de capital fix, a cărei dinamică anuală a crescut substanţial (până la 18%, de la 3,9% în trimestrul I). Exportul net şi-a redus aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul încetinirii mai pregnante a creşterii anuale a importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri şi servicii, regăsită şi în relativa încetinire a ritmului anual de creştere a soldului negativ al balanţei comerciale. Deficitul de cont curent şi-a accelerat însă adâncirea în raport cu aceeaşi perioadă a anului anterior, ca urmare a deteriorării balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare", se mai arată în comunicatul băncii centrale.
Cele mai recente date statistice evidenţiază menţinerea ritmului înalt de creştere a activităţii în comerţul cu amănuntul şi servicii în luna iulie, prelungirea trendului puternic ascendent al dinamicii lucrărilor de construcţii, dar şi accentuarea descreşterii producţiei industriale, inclusiv a celei prelucrătoare.