O serie de avertismente cu privire la modul de gestionare a bolilor cardiace, în perioadele cu temperaturi ridicate, au fost lansate de medici cardiologi, în cadrul unei campanii de informare și conștientizare derulate de Asociația Solidari pentru Sănătate, în contextul în care foarte mulți români suferă de insuficiență cardiacă fără să știe.
„Insuficiența cardiacă este o afecțiune gravă, sub-diagnosticată, care poate influența negativ calitatea vieții pacienților și care, dacă nu este gestionată corespunzător, poate duce la complicații severe. În România, aproape 5% din populația adultă suferă de insuficiență cardiacă, iar una din două persoane diagnosticate cu această afecțiune decedează în primii cinci ani de la diagnosticare. Anual, apar 44.000 de cazuri noi”, au precizat reprezentanții organizației neguvernamentale.
Potivit medicilor cardiologi, insuficiența cardiacă este „o incapacitate a inimii de a asigura un flux de sânge în organism care să aducă nutrienți și oxigen, pe de o parte, sau imposibilitatea inimii de a primi sângele necesar funcționării organismului”.
Opt din zece pacienți, diagnosticați cu ocazia unei internări în spital
„În România, vorbim de aproximativ 500.000 de oameni care au insuficiență cardiacă și este o boală cu o mortalitate ridicată. 80% din pacienții cu insuficiență cardiacă sunt diagnosticați cu ocazia unei internări în spital, ceea ce este trist pentru că unu din doi pacienți are semne și simptome cu cel puțin cinci ani înainte ca boala să se manifeste clinic și să se prezinte în urgență”, spune cardiologul brașovean Cornelia Zara.
Medicul avertizează că mortalitatea prin insuficiență cardiacă este mare, asemănătoare cu a multor boli oncologice: „De exemplu, mortalitatea unui pacient cu insuficiență cardiacă, cu vârsta peste 50 de ani, este similară cu cea a unui bărbat cu cancer colorectal sau a unei femei cu cancer ovarian”.
Cu toate acestea, mai spune medicul, acești pacienți că nu au nevoie de atât de multe investigații paraclinice și nici nu sunt la fel de costisitoare ca în cazul pacienților oncologici, astfel că insuficiența cardiacă poate fi ușor diagnosticată, tratată și ținută sub control: „Este foarte important să mergeți din timp la medic! Puteți trăi mult și bine dacă această afecțiune este îngrijită corespunzător”.
Primul pas: recunoașterea simptomelor
Un prim și important pas pentru buna gestionarea a acestei afecțiuni este recunoașterea simptomelor, care pot varia de la ușoare la severe și includ:
-
Creșterea în greutate din cauza retenției de lichide și umflarea extremităților și abdomenului.
-
Aport redus de sânge la organele vitale, care poate cauza amețeli, oboseală și confuzie.
-
Plămâni congestionați, plini de lichid, ceea ce duce la dificultăți de respirație, tuse uscată sau respirație șuierătoare.
-
Durere în piept și leșin în cazuri severe.
Printre principalele cauze ale afecțiunii se regăsesc: hipertensiunea arterială necontrolată, boala arterială coronariană, fibrilația atrială, boala valvulară cardiacă, cardiomiopatia și diabetul.
Spre exemplu, pacienții cu diabet zaharat pot dezvolta insuficiență cardiacă fără să știe, avertizează cardiologii.
Recomandări pentru perioada verii
Gestionarea insuficienței cardiace în timpul verii necesită o atenție deosebită și respectarea strictă a recomandărilor medicale:
- Hidratare corectă. Este esențial să vă mențineți hidratați, dar fără a exagera: discutați cu medicul dumneavoastră despre cantitatea optimă de lichide pe care ar trebui să o consumați zilnic. În zilele foarte calde, ajustați cantitatea de lichide pentru a preveni deshidratarea (apă, ceai, compot, supe, dar nu sucuri carbogazoase).
- Evitați expunerea la căldură extremă. Stați în interior în timpul orelor de vârf ale căldurii (10.00 - 16.00). Dacă trebuie să ieșiți din casă, purtați haine lejere, din țesături naturale, deschise la culoare și folosiți protecție solară. Ventilația adecvată și aerul condiționat pot ajuta la menținerea unei temperaturi confortabile în spațiile închise.
- Verificați-vă zilnic greutatea. O creștere rapidă în greutate poate indica retenția de lichide, un simptom comun al insuficienței cardiace. Contactați medicul dacă observați modificări semnificative.
- Respectați tratamentul prescris. Continuați să luați medicamentele prescrise de medic și nu faceți schimbări fără a consulta specialistul. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și a frecvenței cardiace este crucială.
- Exerciții fizice ușoare. Efortul fizic nu este exclus! Din contră, trebuie făcut moderat, adaptat în funcție de gravitatea afecțiunii. Astfel, dacă medicul vă permite, mențineți un regim de exerciții fizice ușoare. Activitățile precum mersul pe jos sau înotul pot fi benefice, dar evitați exercițiile intense în condiții de căldură extremă.
- Mențineți o dietă sănătoasă. Consumați alimente cu un conținut scăzut de sare și evitați alimentele procesate. Sarea în exces poate agrava retenția de lichide. Includeți în dietă fructe și legume proaspete și evitați băuturile alcoolice.
„Eu le spun pacienților: să mâncăm mai puțină sare, sau să nu mâncăm sare deloc dacă congestia, edemele sunt importante sau dispneea este importantă”, a explicat medicul cardiolog, precizând că, și atunci când boala este ținută sub control cu tratament, n-ar trebui să consume mai mult de 2-3 g de sare: „Este sarea de pe un covrig, pe toată ziua. Adică nu mâncăm sarea de pe un covrig și dimineața, și la prânz, și seara”.
„Persoanele în vârstă au o atrofie a papilelor gustative și nu simt gustul de sărat. De aceea, trebuie să punem sare în mâncare cu mintea, nu cu limba, cu ceea ce simțim în gură”, a explicat dr. Cornelia Zara, cardiolog
Pacienții cu boli cardiovasculare sunt mai vulnerabili la stresul termic. Potrivit unui studiu recent, realizat de Asociația Americană a Inimii, căldura extremă poate dubla decesele cauzate de afecțiuni cardiovasculare în următoarele două decenii.
„Domul de căldură” anunțat de meteorologi are loc atunci când o zonă de presiune ridicată rămâne deasupra unei mari părți a unei regiuni, timp de câteva zile sau chiar săptămâni. Asemenea unui capac pe o cratiță, acesta reține aerul cald sub el și poate provoca valuri de caniculă, cu temperaturi mult peste normal.
În România, statisticile arată o dublare a numărului anual de valuri de caniculă, de la 5,63 în anii ’60 la 10,59 în anii 2020, potrivit unei analize UNICEF. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a severității valurilor de căldură, precum și duratei acestor valuri de la o medie de 4,29 de zile în 1960, la 5,05 zile în prezent.