Noi amenințări după atacul de cord: insuficiență cardiacă și insuficiență renală

Un atac de cord, numit și infarct miocardic, este o afecțiune gravă, care pune viața în pericol, și se întâmplă atunci când o parte a mușchiului inimii nu primește suficient sânge, din cauză că una dintre arterele coronare se blochează cu un tromb (cheag de sânge) sau se îngustează foarte mult. Cu cât trece mai mult timp fără tratament pentru a restabili fluxul sanguin, cu atât este mai mare deteriorarea mușchiului cardiac.

Practic, fiecare minut contează, când vine vorba despre tratamentul de urgență în infarctul miocardic, susţin experţii cardiologi, iar noile tratamente îmbunătăţite post-infarct au dus la o rată de supravieţuire mai bună. British Heart Foundation estimează că, în zilele noastre, mai mult de șapte din 10 persoane supraviețuiesc, cu condiția să primească tratament rapid. 

Studiile anterioare au arătat că atacurile de cord pot duce la alte afecțiuni ale inimii și sistemului circulator, precum și la alte probleme de sănătate fizică și mintală, însă nu se știa cât de grave sunt consecințele unui astfel de episod asupra sănătății pacienților care supraviețuiesc infarctului miocardic.

1 din 3 supraviețuitori face insuficiență cardiacă

Pentru a stabili care sunt riscurile pe termen lung, cercetătorii de la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, au analizat datele colectate din dosarele a peste 34 de milioane de pacienți adulți internați care, într-o perioadă de nouă ani (2008 - 2017), au însumat aproape 146 de milioane de spitalizări. 

Este cel mai mare studiu de acest gen de până acum, iar rezultatele, publicate zilele trecute în revista PLOS Medicine, arată că pacienții care au avut un atac de cord au continuat să dezvolte afecțiuni suplimentare la o rată mult mai mare comparativ cu persoanele de aceeași vârstă și sex care nu au avut unul.

Astfel, până la o treime dintre supraviețuitorii infarctului au dezvoltat insuficiență cardiacă sau renală, 7% au avut atacuri de cord suplimentare și 38% au murit din orice cauză în perioada de studiu de nouă ani. De asemenea, fibrilația atrială, accidentul vascular cerebral, boala arterială periferică, sângerarea severă, diabetul de tip 2 și depresia au apărut mai frecvent în cazul persoanelor care au avut anterior un atac de cord, comparativ cu cei care nu au avut un astfel de episod. 

• Cea mai frecventă boală post-infact a fost insuficiența cardiacă, 29,6% din grupul de studiu dezvoltând afecțiunea în termen de nouă ani de la atacul de cord, comparativ cu doar 9,8% din grupul de control, în același interval de timp.

• Insuficiența renală a apărut la 27,2% dintre pacienții din grupul de studiu, comparativ cu 19,8% din grupul de control.

• Aproximativ 22,3% din grupul de studiu a continuat să dezvolte fibrilație atrială, comparativ cu 16,8% din grupul de control.

• O nouă spitalizare pentru diabet zaharat a fost observată la 17% din grupul de studiu, comparativ cu 14,3% din grupul de control.

• Sângerare severă - grupul de studiu: 19%, grupul de control: 18,4%

• Boala cerebrovasculară - grupul de studiu: 12,5%, grupul de control: 11,6%

• Boala arterială periferică – grupul de studiu: 6,5%, grupul de control: 4,06%

• Deces din orice cauză – grupul de studiu: 37,8%, grupul de control: 35,3%. 

De asemenea, depresia a apărut la circa 9% dintre oameni după un infarct, cu 6% mai probabil decât în grupul de control, iar femeile sunt mai expuse acestui risc decât bărbații.

Risc mai mare pentru pacienții din medii defavorizate

Studiul a identificat, de asemenea, că persoanele din medii mai defavorizate din punct de vedere socio-economic au mai multe șanse să moară sau să dezvolte afecțiuni grave de sănătate pe termen lung în urma unui atac de cord. În special, cei din medii mai defavorizate au fost mai susceptibili de a dezvolta insuficiență cardiacă și renală, comparativ cu persoanele de vârstă similară, din medii care stau mai bine din punct de vedere socio-economic. 

Autorul principal, dr. Marlous Hall, profesor asociat de epidemiologie cardiovasculară la Școala de Medicină și Cercetare Multimorbidă de la Institutul Leeds pentru Analiza Datelor (LIDA), spune că rezultatele amplei cercetări sunt importante atât pentru supraviețuitorii unui atac de cord, deoarece, fiind mai bine informați cu privire la riscurile lor viitoare, pot lua decizii de îngrijire a sănătății, împreună cu medicii lor, astfel încât să diminueze aceste riscuri.

Totodată, studiul evidențiază necesitatea ca planurile individuale de îngrijire să fie revizuite, la nivelul decidenților din sistemele de Sănătate, pentru a lua în considerare cererea mai mare de îngrijire cauzată de supraviețuirea post-infarct, consideră autorii cercetării.

Care sunt simptomele infarctului

Simptomele majore ale unui atac de cord, potrivit Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, sunt:

• Durere toracică sau disconfort. Cele mai multe atacuri de cord implică disconfort în centrul sau partea stângă a pieptului, care durează mai mult de câteva minute sau care dispare și revine. Disconfortul se poate simți ca o presiune inconfortabilă sau durere.

• Senzație de slăbiciune, amețeală sau leșin. De asemenea, puteți avea o transpirație rece.

• Durere sau disconfort la nivelul maxilarului, gâtului sau spatelui.

• Durere sau disconfort la unul sau ambele brațe sau umeri.

• Dificultăți de respirație. Acest lucru vine adesea împreună cu disconfortul toracic, dar scurtarea respirației se poate întâmpla și înainte de disconfortul toracic.

Alte simptome ale unui atac de cord ar putea include oboseală neobișnuită sau inexplicabilă și greață sau vărsături, femeile fiind mai susceptibile de a avea astfel de simptome.