De fapt, toată tevatura a fost o escrocherie pusă la punct de profesioniști ai manipulării, care fac averi din prostirea la scară largă. Metoda este sigură: specularea unui mit al bogăției uriașe, venit să dezgroape o legendă sângeroasă, face bani. Aflarăm de la „sursele bine informate”, care distilau minciuna și o serveau cu picătura, că singurul român ridicat în rang la onoarea să se sperie la castelul Bran alături de Musk în noaptea de Halloween este un anume Ovidiu Toma. El nu lipsește din presa de cancan, dă interviuri smart, ce mai tura-vura, este un prototip al noii generații de miliardari care își construiesc averi virtuale ancorate pe criptomonede. S-a lansat pe piața mondenă la toartă cu Alex Bodi, aflat într-o combinație de tip Ponzi cu jetoane din plastic convertibile în aur. Banii cripto de întors cu lopata, adunați de la credulii convinși cu certificate de exploatări miniere aurifere inexistente, au fost adulmecați de procurorii din alte țări, dar ai noștri cercetași au văzut doar picioarele telescopice din afacerile de proxenetism ale tinichigiului tatuat din Mediaș. Toma s-ar fi scuturat de prietenia sulfuroasă cu Bodi și în august 2022 și-a legalizat legătura veche cu fata unui afacerist plasat cândva prin topul bogaților din România. Legătura lui ginerică Toma cu Musk, care l-a inclus pe lista de invitați la petrecerea la care oricum nu venea, trece tot printr-o butaforie. Toma lansează de vreo doi ani criptosateliți, niște cutii agățate de baloane, sub ochii presei adunate pe lângă Buzău ca la bâlciul de Dragaica. Ca să fie credibilă șandramaua stratosferică, sunt promisiuni că satelitul „adevărat” va fi lansat cu o rachetă Musk, sau una de pe lângă Space X, dar evenimentul se tot amână. Până când o fi să ne întoarcem gâtul după satelitul românesc plecat din porumbiște, legenda firmei Cryptodata care vinde prin Pipera telefoane și tablete s-a mai umflat cu pagina de la Bran, unde singurii miliardari adevărați au fost doi bărbați care se giugiuleau, ca în luna lor de miere.
Povestea nevenirii lui Musk are câteva elemente pe care putem să le intuim. Primul, cel mai consistent, este cel de securitatea proprie: de ce să se apropie cel mai bogat om al planetei de o zonă de conflict, la doar câteva sute de kilometri de Ucraina, după ce a dat declarații considerate favorabile Rusiei, care au primit replică dură de la Zelenski? Să intre în gura lupului pe terenul unde mișună ucraineni și atentatele cu bombă rămân cu autori necunoscuți ar fi extrem de riscant. În plus, rata de decese suspecte în străinătate a criptomiliardarilor de origine română sau cu legături prin Carpați constituie nu doar un avertisment statistic. Un exercițiu real de sperietură, nu o butaforie de Halloween, nu face bine nimănui, cu atât mai mult unuia cu atâtea adversități. Apoi, proaspătul proprietar pe Twitter, intrat în jocul politic dintre Biden și Trump, are toate motivele să se ferească de orice „scamă” care îi poate fi pusă de serviciile secrete binevoitoare, chiar partenere, cu cei doi președinți rotativi ai Statelor Unite.
Sau, poate, au ajuns la urechile lui Elon Musk poveștile de groază puse la cale de zone obscure de putere din România pentru a lovi în investitori americani sau în companii care fac servicii în bazele militare cu trupe americane, NATO și române. Sabotarea avioanelor cu livrarea de combustibil necorespunzător tehnic a fost lansată ca o acuzație de procurorii DIICOT de la Ploiești într-un dosar deschis împotriva firmei Jetfly Hab. Firma cu acționariat româno-american a inaugurat în 2017, în prezența ambasadorului SUA, a unor miniștri români și oficiali NATO, un terminal pentru livrarea de carburanți cu utilizări în aviația civilă și militară, autorizat ca antrepozit fiscal. În ghemul de interese din Prahova, cu concurență feroce, Jetfly Hab s-a „bucurat” de peste 80 de controale. Kerosenul pentru aviație are un regim diferit de taxare pentru armată, de unde au apărut o serie de divergențe de interpretare cu Ministerul Apărării, dar litigiul fiscal nu a vizat niciodată calitatea carburantului. Șicanele au perturbat însă livrările și au condus la suspendarea contractului, dar firma nu era total scoasă din joc. Contractul a fost preluat de o companie din Kazahstan care livrează carburant aviației militare cu circa 3 milioane de euro mai scump față de firma agreată de partenerul strategic. Dosarul cu acuze de la Parchet merge înainte, procurorii au încercat să-i aresteze pe Dan Berdel și pe fratele lui, administrator la Jetfly, dar Curtea de Apel Ploiești a respins cererea DIICOT și nu a aplicat nicio restricție.
Pentru a pune benzină pe focul care nu mistuia firma agreată de americani, a fost relansată „știrea” că Jetfly Hub a „otrăvit” motoarele avioanelor armatei, care au fost oprite la sol. Imediat „informația” a intrat în dezbaterea televiziunilor în regim de breaking news, stimulând speculațiile și teoriile conspiraționiste despre incidentele de zbor rămase fără explicații. Sabotarea forțelor aeriene cu kerosen neconform este însă respinsă de premierul Ciucă și de alți miniștri ai apărării, în cunoștință de cauză despre circuitul strict de verificări multiple a combustibilului. Dacă adăugăm că în prezent Jetfly livrează carburant Ucrainei, poate înțelegem mai bine tabloul unui război hibrid care se desfășoară nu doar până la granițele României.