Partidul Forța Dreptei, condus de fostul premier PNL Ludovic Orban, are, conform datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), sediul principal într-un bloc din Ploiești, județul Prahova, iar anul trecut a reușit să strângă din cotizațiile membrilor suma totală de 263.395,44 de lei.
Raportul AEP are la bază documente întocmite de fostul secretar general al Executivului Orban, celebrul Antonel Tănase, ex-trezorier al Partidului Național Liberal. Potrivit acestor documente, formațiunea desprinsă din PNL, după ce Orban a fost „ejectat” de la conducerea partidului, a încasat zero lei din cotizații ale membrilor, a căror valoare depășește baremul a zece salarii minime brute de bază pe țară. Tot zero este cuantumul sumelor primite, atât de la persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, cu titlu de donații, în anul 2022.
A închiriat spații la Ploiești, ca să mai scoată un ban
Forța Dreptei nu a primit niciun împrumut, anul trecut, de la vreun susținător sau de la vreo companie privată, potrivit Autorității Electorale Permanente, stând, din acest punct de vedere chiar mai rău decât proaspăt înființata formațiune controlată de Dacian Cioloș - REPER.
„Jurnalul” a dezvăluit, la finalul săptămânii trecute, că partidul REPER a înregistrat, în 2022, trei donații confidențiale, în sumă de 14.290 de lei și o singură donație „la vedere”, de 26.000 de lei făcută de un fost consilier local de la Sectorul 2, pe nume Savel Adrian Albu. Acesta din urmă a fost consilier onorific la Ministerul Sănătății, dat afară, în februarie 2022, chiar de Vlad Voiculescu.
Formațiunea condusă de Ludovic Orban, în schimb, figurează cu sume din dobânzi bancare. Spre exemplu, filiala Brăila a încasat, din astfel de dobânzi, 0,5 lei, filiala Sibiu a încasat 0,8 lei, filiala Sector 3 a încasat 0,3 lei, filiala Sector 6 a încasat 0,4 lei, filiala Diaspora a încasat 0,02 lei iar Forța Dreptei - Național a încasat 3,38 de lei. Partidul a mai realizat venituri în sumă de 2.976 de lei din închirierea unor spații aflate în patrimoniul propriu pentru organizarea birourilor parlamentare, la Ploiești.
Intenția de vot, sub „nivelul mării”
Din punctul de vedere al intenției de vot, Forța Dreptei stă chiar mai rău decât partidul lui Dacian Cioloș. Potrivit unui sondaj CURS, care a măsurat, în octombrie 2022, intenția de vot pentru alegerile locale, formațiunea lui Ludovic Orban era creditată cu 1%. În noiembrie, la întrebarea care viza alegerile parlamentare, Forța Dreptei a obținut un scor de sub 2 la sută. În decembrie 2022, CURS a chestionat, din nou, populația, în vederea unor prezumtive alegeri locale în Capitală. Aici a obținut 1%.
Cu ocazia sondajelor de opinie realizate în perioada ianuarie - aprilie 2023, Forța Dreptei a beneficiat, de fiecare dată, de o intenție de vot cuprinsă între 1 și 2 la sută, indiferent dacă a fost vorba de alegeri locale sau de alegeri generale.
Forța Dreptei numără, în acest moment, 13 parlamentari, dintre care 11 deputați și doi senatori, toți aleși, în decembrie 2020, pe listele PNL și majoritatea ex-membri ai guvernului condus de Ludovic Orban.
Finanțistul partidului, Antonel Tănase, autor al unui proiect care propune tăierea subvenției de la buget
Acest bilanț mai mult decât nesatisfăcător, atât din punct de vedere financiar, cât, mai ales, din punct de vedere electoral, pare să fie un răspuns cu privire la intenția membrilor parlamentari ai formațiunii fondate de Ludovic Orban de a lăsa partidele parlamentare fără subvenția de la bugetul de stat.
În urmă cu câteva luni, chiar Antonel Tănase (FOTO), reprezentantul Forței Dreptei în relația cu Autoritatea Electorală Permanentă, a depus la Parlament o inițiativă legislativă care viza abrogarea prevederilor legale prin care partidele politice primesc subvenții de la bugetul de stat pentru finanțarea activităților curente. Proiectul a fost semnat de toți parlamentarii care sunt membri ai Forței Dreptei și voia să impună ca partidele să-și poată deconta de la stat doar cheltuielile făcute în timpul campaniilor electorale. Asta, în condițiile în care inițiatorul însuși deține o firmă de contabilitate care a făcut bani frumoși, în anul 2019, în calitate de mandatar al PNL în relația cu Autoritatea Electorală Permanentă și cu banii publici încasați de acest partid. Legea a picat la Senat.
Antonel Tănase este, așa cum am arătat mai sus, nimeni altul decât fostul secretar general al Guvernului Orban. Ex-membru al PNL, Tănase a fost chiar trezorierul Partidului Național Liberal, în mandatul lui Ludovic Orban, iar prin intermediul propriei sale firme, SC Cont Consult & Services SRL, a ținut contabilitatea formațiunii, redactând inclusiv fișele financiare transmise Autorității Electorale Permanente. Spre exemplu, firma lui Antonel Tănase a fost mandatarul financiar al PNL la alegerile europarlamentare din anul 2019, întocmind raportul conform căruia, numai la acele alegeri, PNL, condus de Orban, a realizat venituri de 23.816.434 de lei, a cheltuit 23.324.805,17 lei, din care 4.840.139,78 de lei reprezintă cheltuieli care includ și plata serviciilor prestate de firma lui Antonel Tănase.