În dorința de a condamna cu precădere infracțiunile economice, cei care au schimbat codurile Penal și de Procedură Penală au introdus prevederi aberante, cu pedepse de trei ori mai mari pentru fapte minore decât pentru crimă sau viol. Practica a demonstrat, de la 1 februarie 2014 până astăzi, că pedepsele au fost îmblânzite numai pentru infracțiunile contra persoanei, în timp ce cumulul pedepselor a condus la sentințe de peste 20 de ani pentru infracțiouni economice sau abuz în serviciu.
În timp ce un criminal poate primi o pedeapsă mai mică decât ar fi avut conform vechiului Cod Penal, iar minorul care comite o crimă beneficiază de reducerea la jumătate a pedepsei și alte prevederi care-l protejează, în România deja sunt condamnări de peste 20 de ani pentru contabili sau judecători care au cumulat mai multe fapte, conform noilor coduri. În februarie 2015, la un an de la intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, s-a putut observa ce efecte produc aceste modificări legislative, când judecătorul Mircea Moldovan a primit o condamnare la 22 de ani de închisoare, pentru intervenţii în cauze de insolvenţă, în dosarul lui Dan Adamescu, acesta din urmă primind doar patru ani şi patru luni de închisoare cu executare. Instanţa Curţii de Apel i-a aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ şase ani pentru fiecare faptă pentru care a fost acuzat, astfel: pedeapsa cea mai mare, de şase ani şi zece luni de închisoare, la care s-au adăugat 15 ani şi două luni, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse. Contopirea, conform noilor coduri, a dus la o perioadă mai mare decât timpul petrecut în închisoare de asasinii lui Ioan Luchian Mihalea, care primiseră pedeapsa cu închisoare pe viață, după crima comisă în 1993.
Concursul de infracțiuni
Practic, rezultatele din instanțe arată că noile coduri au fost gândite astfel încât pedepsele să fie mult mai mari pentru infracțiuni economice sau abuz în serviciu decât pentru crimă, viol, pedofilie sau tâlhărie. Și Alina Bica, una dintre semnatarele noilor coduri, își calculase posibilitatea unei pedepse cumulate de peste 20 de ani, dacă ar fi fost condamnată în toate dosarele în care a fost anchetată. „Codurile au fost făcute, de fapt, la universități. Au fost consultați și profesioniștii și au dat câteva semnături, pe o listă, dar nu însemană că Bica sau Predoiu au făcut codurile. Cei doi au făcut parte dintr-o extracomisie. Marea problemă creată acum este diferența majoră de pedeapsă, dată de tratamentul penal al concursului de infracțiuni. Pe vechiul Cod Penal se aplica cea mai grea pedeapsă, apoi se putea adăuga un spor, între unu și cinci ani, doar dacă judecătoruil considera necesar, în timp ce acum se aplică cea mai grea pedeapsă și o treime din toate celelalte, dacă se reține concursul de infracțiuni, în loc de infracțiune continuată”, explică avocatul Bogdan Bărbuceanu. Astfel, pentru zece acte materiale, un condamnat poate ajunge la 20-25 de ani de închisoare, mai mult decât un criminal în serie.
Trebuie să se schimbe tratamentul penal al concursului de infracțiuni. Ideea a fost puțin greșită, pentru că s-a considerat că trebuie sancționate mai aspru recidivele, dar s-a ajuns la altă situație. Bogdan Bărbuceanu, avocat
Politicianul, pericol public, nu și criminalul
De asemenea, în cazul arestării preventive, se poate observa că mulți dintre cei acuzați pentru fapte de corupție au fost plasați în arest preventiv, chiar dacă nu se poate demonstra clar pericolul social pe care-l reprezintă sau pericolul de a distruge probe și de a influența martori. În același timp, judecătorii sunt liberi să decidă dacă lasă în libertate persoane împotriva cărora sunt deja probe clare care arată că au comis infracțiuni de omor, acte de violență, viol, tâlhării sau amenințare cu moartea. Legea le permite judecătorilor să considere că astfel de persoane nu reprezintă pericol public și sunt nenumărate cazuri în care victimele au fost terorizate de agresori, după ce judecătorii au decis anchetarea lor în libertate sau sub control judiciar.
Numeroase decizii ale CCR ar fi trebuit să fie puse în acord până acum. Curtea Constituțională a admis mai multe excepții de neconstitutionalitate invocate în legătură cu dispoziții ale CPP, care trebuie puse în acord cu deciziile CCR în cel mult 45 de zile. Mihaela Olaru, avocat
Curtea Constituţională a decis, de mai multe ori în octombrie 2015, că mai multe articole din Noul Cod Penal sunt neconstituționale. În mai 2016, Guvernul a modificat NCP și NCPP, prin ordonanță de urgență, pentru a adopta o serie de decizii ale Curții Constituționale care au produs un impact important asupra actelor normative. Ordonanța cuprindea 151 de modificări, dintre care 132 de modificări și completări în NCPP și alte 19 în NCP. În octombrie 2016, Senatul a adoptat tacit OUG pentru modificarea NCP și NCPP.
Îmblânzirea pedepselor din noul Cod Penal prevede, de exemplu că un minor care ucide sau violează poate fi doar internat într-un centru de reeducare, dacă are mai puțin de 16 ani.