Zona turistică Horezu, vestită în toată lumea pentru ceramica de aici, a devenit de nevizitat din pricina unui munte de deşeuri care s-a înălţat în ultimii ani. Pânza freatică este afectată, aerul e greu de respirat, iar localnicii trăiesc zi de zi un coşmar.
„E moarte biologică. Moarte biologică!”, repetă comisarul Gărzii de Mediu tot uitându-se de-a lungul unui pârâu a cărui apă, odinioară limpede precum cristalul, e neagră ca smoala. În stânga funcţionarului public e chiar vicepremierul României, Graţiela Gavrilescu. În spate, un puhoi de presă. Toată armata asta de funcţionari şi de jurnalişti a descins lângă Horezu să vadă cum arată dezastrul lăsat în urmă de o groapă de gunoi din comuna vâlceană Măldărăşti. Un incendiu a izbucnit pe halda de aici şi toată zona e într-o ceaţă veşnică, groasă de s-o tai cu cuţitul. Groapa se presupune că a luat foc singură. Se ştie că în asemenea locuri cantitatea de gaz care se degajă e uriaşă. E produsă de fermentarea deşeurilor menajere. Aşa că e suficientă o scânteie ca tot locul să devină un iad. Iar „scânteia” poate fi o simplă rază de soare trecută printr-un ciob de sticlă şi focalizată pe o bucată de hârtie. Toate aceste materiale sunt cu duiumul la rampa de gunoi. Anul 2017 a fost anul cu cele mai multe asemenea incidente: au fost incendii la groapa de la Cluj, Glina, Braşov, Tecuci, Arad, Oraviţa, Piatra-Neamţ sau Orăştie. Dar niciunul nu avea să ţină la fel de mult precum cel de la Măldărăşti.
„Război civil! Război civil a făcut miliardarul ăsta cu groapa de gunoi. Nu e în nicio ţară în lume, oameni buni, ce a făcut omul ăsta!”, urlă ciobanul satului în pâcla de fum a gropii. Duşmanul locului a devenit proprietarul depozitului. Acesta s-a apărat tot timpul spunând că a respectat legea. Dar localnicii nu au fost convinşi şi au ajuns în prag de răscoală. „Ar trebui să fie târât de maşinile de pompieri prin jar şi pus la soare acolo, prin fum”, strigă o altă localnică.
Auschwitz-ul nostru
Groapa de gunoi de la Măldărăşti se află la marginea comunei, înconjurată de o pădure a statului unde odinioară veneau orăşenii de la Râmnicu Vâlcea la picnic. Acum nu mai vine nimeni, căci nu mai poţi să stai din pricina mirosului. În liziera acestei păduri cineva a bătut o plăcuţă pe care scrie „Aici e oxigenul dumneavoastră”. Se vede greu scrisul din pricina fumului. „Aici e oxigenul dumneavoastră”, citeşte ironic consilierul local de la primărie, Costel Moţa, şi comentează: „Aici nu e oxigenul, e Auschwitz-ul nostru, e camera de gazare a localităţii noastre”. În studiile de specialitate se vorbeşte că în fumul degajat de incendiile de la groapa de gunoi se găsesc substanţe extrem de periculoase, dioxinele, care, odată ajunse în organismul nostru, pot produce cancer. Dar poluarea de la Măldărăşti nu vine mai ales pe calea aerului. De jur-împrejurul gropii sunt bălţi cu o substanţă mai mult vâscoasă şi cu un miros de hoit amestecat cu un iz chimic. Lichidul se numeşte levigat şi e un compus extrem de toxic care, odată ajuns în apele de suprafaţă, face prăpăd. Iar la Măldărăşti ajunge în apele de suprafaţă. Din bălţile de levigat s-au format pârâiaşe care se scurg nestingherit către pârâul Ciupa, care a căpătat o culoare de catran. „În urmă cu 25 de ani aici găseam peşte de o palmă, erau raci dintr-o specie foarte rară, raci care o singură bucată atingea 250 de grame, numai cleştele era în jur de şapte, opt centimetri”, ne spune Moţa. Acum nu mai există nimic.„Eu nu am curaj nici măcar să pun mâna în asemenea apă, nu vreau să mă îmbolnăvesc. Dar cum să bei din ea, Doamne fereşte? Însă sunt animale care pasc pe malul apei”, observă consilierul local.
Cu poluarea la microscop
Am decis că aflăm şi noi ce conţine o asemenea apă cu aspect extraterestru şi am luat probe din pârâul cu pricina. Le-am dus la analize la Bucureşti, la unul dintre cele mai importante institute de cercetare în domeniul poluării: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (INCD-Ecoind). Chimiştii de acolo au analizat probele noastre şi rezultatele sunt pur şi simplu incredibile. Toţi indicatorii expertizaţi au luat-o razna. La unii parametri s-au înregistrat depăşiri şi de 400 de ori faţă de limitele unei ape curgătoare dintr-o zonă de munte, aşa cum ar fi trebuit să fie şi cea de la Horezu. „La toţi parametrii am găsit valori foarte mari: amoniu, azotaţi, fosfor total. În principal, azotaţii sunt compuşi cancerigeni. Unul dintre parametrii analizaţi a fost oxigenul dizolvat. Valoarea obţinută e mai mică de un miligram la litru, ceea ce indică o oxigenare aproape inexistentă a apei respective. Asta înseamnă că fauna nu poate să trăiască acolo. E o apă moartă!”, a constatat Toma Galaon, şef de laborator la INCD-Ecoind. Iar apa neagră ca smoala afectează cel mai probabil şi pânza freatică, cred autoritățile din Măldărăști. Căci altfel e greu să justifici contaminarea gravă a fântânelor din zonă. Pe unele, cineva a scris cu litere de-o şchioapă care să avertizeze trecătorii de la distanță: „Apă improprie consumului”.
„S-au făcut analize de cei de la Sanepid şi în zona respectivă nicio fântână nu este conformă, deci nu se poate consuma apa. Toate constantele sunt anormale: nitraţi, nitriţi, bacterii, turbiditate mare. Noi credem că şi de la groapă e această contaminare, fiind în zona respectivă. Am tras apa cu pompele din fântâni, le-am tratat, le-am clorinat şi a urmat un al doilea examen, şi apa era la fel, deşi am curăţat fântânile”, ne spune primarul din Măldărăşti, Ion Bociog. Edilul e disperat că după ce groapa a luat foc zona a fost părăsită de turişti, răspândindu-se toţi care încotro: „ Avem o pensiune aici de patru stele şi a pierdut foarte mult din clienţi. În Horezu sunt mai mult de două pensiuni, toţi au plecat când au văzut fumul şi au simţit mirosul. Dimineaţa e exact cum era la Copşa Mică pe vremuri. Presiunea aerului de la munte era mai ridicată dimineaţa şi fumul se lăsa pe o rază de 20 de kilometri”.
În secolul XXI, la noi încă se mai poartă tehnici medievale de război: otrăvirea fântânilor şi pârjolirea pământului. Numai că nu e niciun turc la orizont. De data asta, războiul se poartă între români şi cauza e gunoiul.
„S-au făcut analize de cei de la Sanepid şi în zona respectivă nicio fântână nu este conformă, deci nu se poate consuma apa. Toate constantele sunt anormale: nitraţi, nitriţi, bacterii, turbiditate mare. Noi credem că şi de la groapă e această contaminare, fiind în zona respectivă”